„Cade oraşul pe noi”. Avertisment privind clădirile cu risc seismic din Capitală. Câte imobile au fost consolidate în 30 de ani
Directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din Capitală, Răzvan Munteanu, a declarat, în cadrul unei dezbateri publice, că acest domeniu a fost „extrem de subfinaţat”. Expertul a tras un semnal de alarmă și a spus că „realmente cade oraşul pe noi”, scrie News.ro.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei dezbateri la sediul GDS despre referendumul cu tema „Bucureştenii decid: 7 oraşe sau unul singur?”, unde a participat şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.
Doar 30 de clădiri din Capitală consolidate în ultimii 30 de ani
„Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni”, a declarat Răzvan Munteanu.
„Deşi Banca Mondială spune că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile riscului seismic, avem date colectate doar pentru 2000 dintre ele şi acestea într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit.
Este clar că este nevoie de o abordare integrată, de o coordonare. Din 2022, am început să devenim eligibili în programele naţionale, dar nevoile sunt atât de mari la nivel de oraş, astfel încât trebuie să avem o coordonare şi o abordare integrată şi în acest domeniu al consolidării, pentru că realmente cade oraşul pe noi. Trebuie să conştientizăm cu toţii acest lucru”, a afirmat Munteanu.
Directorul executiv al AMCCRS mai spune că atunci când se vorbeşte despre fonduri europene, se discută „la modul general”.
„Concret, consolidarea nu a fost finanţată prin programe operaţionale regionale. A fost prima oportunitate în anul 2022, când la nivel naţional s-au alocat 300 de milioane de euro, Primăria municipiului Bucureşti, prin administraţia de consolidări, contractând 60 de milioane de euro. Acesta este un domeniu subfinanţat", a mai spus Răzvan Munteanu.
Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism puternic
Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, a explicat recent pentru Digi24 ce înseamnă metoda de construcție pe roți și unde, în România, se găsește acest tip de sistem. Există, de fapt, clădiri construite pe role în București?
„Este cel mai răspândit mit atunci când vorbim de risc seismic însă, în realitate, nu există în Capitală aceste construcții pe șină sau pe role. Important de știut este faptul că înainte de cutremurul din 1977, nicăieri în România nu s-a aplicat acest gen de izolare a bazei unei construcții. Ideea de construcție pe șină are legătură cu o metodă inginerească numită metoda izolării bazei sau izolare seismică. În prezent, metoda chiar a fost folosită pentru clădirea Primăriei București, atunci când s-a consolidat.
Diferența este că nu s-au pus role sub clădire, ci s-au tăiat elementele verticale, pe rând, la baza parterului, și o porțiune din ele a fost scoasă și s-a montat un izolator seismic, care practic este o bucată mare de cauciuc armată cu metal. Asta înseamnă că, în momentul unui cutremur, când se va mișca subsolul clădirii, partea de sus a clădirii nu se va mișca atât de mult, deoarece mișcarea, la început, trebuie să treacă prin acea bază de cauciuc, care protejează.
În prezent, există la Iași o construcție pe role, un bloc de patru etaje făcut după 1980, care are un sistem unde, fundația este pe un fel de șine. O primă dovadă a folosirii metodei izolării bazei în România", a declarat pentru Digi24 Matei Sumbasacu.
Întrebat dacă este Bucureștiul sigur în cazul unui seism puternic, expertul a răspuns:
„Nu, nici pe departe. Bucureștiul este Capitala Europeană cu cel mai mare nivel de risc seismic. Acest risc are două componente, în mare parte. Are componenta de hazard (amenințare), care înseamnă cât de tare este/poate fi cutremurul pe care îl așteptăm, și are componenta de vulnerabilitate, cât de pregătiți suntem, real, să facem față unui seism.
Suntem slab pregătiți pentru a face față unui cutremur. Clădirile nu sunt pregătite, nici comunitățile, oamenii, la nivel individual, nu sunt pregătiți și nu au un plan bine structurat în caz de orice pericol. Nu există acel bagaj de urgență în caz de cutremur și prim ajutor, mulți oameni nu dețin nici informații în acest sens”, a precizat Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic.
Editor : Iulia Bălăianu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News