ANALIZĂ Business Club. Ce a vrut să transmită, de fapt, BNR prin mesajele de azi
Guvernul a introdus o nouă referinţă la calcularea ratelor. Şi, de ceva vreme are trăsături înalte. Dobânda astăzi era de 3,34%. Se va face o medie trimestrială, o medie ponderată, dar nu va arăta foarte diferit. Acum este mai mare decât ROBOR la 3 luni şi în februarie a fost la fel. În primul rând exista corelaţia clasică cu inflaţia, una care ajunsese la 3,8% în februarie şi posibil să mai aibă ceva în plus în martie pentru că am avut creşteri la cotaţiile ţiţeiului. Însă, mesajul guvernatorului din conferinţă de presă sugerează că inflaţia va fi problematică în acest an.
Ce a răspuns Isărescu când a fost întrebat despre un nou mandat la BNR
Mugur Isărescu: Avem o problemă fiscală majoră
Rusia răspunde cererilor României de a recupera Tezaurul cu un documentar de propagandă: „Ne sunteți datori"
Consilierul guvernatorului BNR: România nu mai poate suporta costurile la 3.000 de comune
Un român s-a dus cu un teanc de bancnote arse la BNR. Banca i-a schimbat banii
BNR: Pensiile speciale sunt o cheltuială bugetară insuportabilă
Nu va fi recesiune în 2023, dă asigurări BNR
Mugur Isărescu avertizează în privința prețurilor la energie
Ce soluții au cei care plătesc rate mai mari după creșterea dobânzilor
În al doilea rând, BNR păstrează de prin mai anul trecut dobânda de politică monetară la 2,5%, cel mai probabil nu va face majorări în acest an decât în cazuri excepţionale, dar face ajustările prin controlul lichidităţii din piaţă. Şi acum e o perioadă în care e nevoie de un control mai mare pentru a menţine cursul.
În ultimele zile iarăşi a fost şi mai evidentă presiunea pe curs. Iar la nivel general apărarea cursului se face în principal prin controlul cantităţii de lei din piaţa monetară. Care se vede în dobânzi. Inclusiv cea a tranzacţiilor efective care va conta la calcularea ratelor.
Vineri seară am avut o creştere mai serioasă a cursului, până la 4,78 de lei în afara orelor de tranzacţionare. Ieri s-a produs o revenire, dar rapoartele băncilor arată că tiparul tranzacţiilor sugerează că a existat inclusiv intervenţie a BNR în piaţa valutară prin vânzare de euro. Au fost câteva zile cu volume mari, care forţau cotaţiile mai sus, iar banca centrală a reiterat mesajul că la 4,77 este limita. Acesta va fi apărat prin intermediul lichidităţii monetare, care cel puţin va menţine dobânzile sus, astfel încât să erodeze câştigul potenţial din pariurile împotriva leului.
Din păcate marile dezechilibre apărute în economie fac ca în politica monetară să avem doar o gestionare pentru limitarea pagubelor şi la final e posibil să avem curs ceva mai mare şi în acelaşi timp şi dobânzi mai înalte. Ar fi de fapt doar cedarea de teren controlat pentru că altfel nu se poate.
Mesajele cheie de la BNR de astăzi au fost de îngrijorare legate de inflaţie şi de deficitul de cont curent. Prima trage de dobânzi, deficitul expune moneda.
Cursul ar fi cel mai bine apărat prin creşterea dobânzii cheie. Dar nu e indicat
În primul rând pentru că avem un context global şi european care ar face din aceste mutări... mişcări împotriva curentului. Economia încetineşte peste tot şi sunt gândite măsuri monetare de stimulare. România ar proceda total invers. Într-o astfel de situaţie ar deveni de fapt destinaţie de bani fierbinţi, de investiţii de portofoliu, de bani care împuşcă profitul rapid. Primul efect ar fi o scădere, poate peste fundamente, a cursului. Nu este de dorit pentru că ar afecta mult exporturile, cele care oricum suferă din cauza scăderii cererii externe. Vedem asta în deficitul comercial explodat.
Astfel de bani vin şi pleacă repede şi la ieşire ar rupe cursul în direcţia opusă, l-ar duce mult mai sus. Consecinţele ar fi importuri mai scumpe, inflaţie, care va da mai apoi dobânzi mai ridicate. Deci pierderi şi mai mari. În atare condiţii, pare a fi mai indicată o gestionare astfel încât să fie limitate pierderile. Mai bine nu are cum să fie pe acest front, indiferent de ce ne spun politicienii. Da, se poate mai bine, dar ar fi nevoie de creştere economică bazată pe investiţii, de măsuri de atragere de capitaluri în ţară ca să eliminăm deficitul de cont curent, de politici prudente care să nu genereze exces de cerere. Şi atunci putem spera la dobânzi mai bune şi la un curs aflat mai jos.
Dar atâta vreme cât avem legiferare de genul Ordonanţei 114, nu putem să ajungem decât în şanţ. Cu tot cu economie. Fie şi cu corecturi ulterioare. E destul de interesant cum a caracterizat guvernatorul Isărescu modificările la ordonanţa Vâlcov - Teodorovici. Nu prea mai ai ce să-i faci o odată ce a venit.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News