Live

Statul la stat. Angajații Senatului primesc spor la salariu și... pentru „uzura prematură a organismului”

Toma Petcu Data actualizării: Data publicării:

În România toţi funcţionarii publici sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alţii. Şefii din instituţiile publice au ajuns să primească, lunar, mii de lei în plus la salariu, spor pentru muncă în condiţii vătătmătoare. Subalternii lor, care lucrează în exact aceleaşi condiţii, deci se expun aceloraşi riscuri, primesc doar câteva sute de lei. Anomalia vine din faptul că sporul se acordă ca procent din salariu. La Senat, de exemplu, viaţa de angajat la stat este atât de grea încât organismul uman se uzează prematur. Şi nu, nu este o glumă. Am citat, doar, dintr-un document oficial. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat.

La Parlament, condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului

Ca orice funcţionari care se respectă, miile de angajaţi de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru condiţii vătămătoare. Potrivit informaţiilor oficiale primite de la Camera Deputaţilor şi Senat, în primul rând, funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire.

George Dumitrică, secretar general adjunct Camera Deputaţilor: În funcţie de zonele în care lucrezi se propagă şi se simt. Se simt!!! Ele au o acţiune asupra organismului uman. Nu în toată clădirea dar într-o zonă destul de mare, pentru că vorbim de reţele electrice care îmbracă întreaga structură a Palatului Parlamentului.

Apoi, documentul precizează că, activitatea funcţionarilor presupune o suprasolicitare nervoasă. Cu alte cuvinte, plimbatul hârtiilor dintr-un birou în altul îi stresează atât de tare încât riscă să se îmbolnăvească. În plus, se arată în document, există şi condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului. Am dorit să aflăm mai multe despre această... „uzură prematură” chiar de la conducerea administrativă a Senatului, mai exact de la secretarul general Izabela Chencian.

Reporter: Sărut mâna! O secundă... Numai puţin... O secundă, vreau să vă rog ceva.
Izabela Chencian, secretar general al Senatului: Putem opri camera, vă rog?
Reporter: Cum?
Izabela Chencian: Putem opri camera?
Reporter: Putem să oprim şi camera. Fac şi eu un material... cred că aţi primit solicitarea mea, pe sporul de antenă.
Izabela Chencian: Nu, nu am primit-o. Aţi trimis-o la Direcţia Presă?
Reporter: Da, cred că da.
Izabela Chencian: Ei sunt cei care fac răspunsurile direct, la mine nu a ajuns.
Reporter: Am şi eu nevoie de un foarte scurt sincron, în legătură cu chestia asta. Cum s-au stabilit acele condiţii vătămătoare...
Izabela Chencian: Cred că aţi văzut de-a lungul timpului că eu nu dau interviuri. Direcţia presă, directorul de la presă poate să vă dea în numele meu toate informaţiile de care aveţi nevoie.

Factorii de risc în baza cărora funcţionarii parlamentari primesc sporul, stabiliți de INCDPM

O lăsăm, pentru moment, pe doamna Chencian şi căutăm un răspuns la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii, Alexandru Darabonţ. Angajaţii de aici au făcut măsurătorile şi au stabilit factorii de risc în baza cărora funcţionarii parlamentari primesc sporul. Mai întâi, sunăm la cabinetul directorului Doru Darabonţ.

Angajată INCDPM: Domnul director general nu este în acest moment.
Reporter: Atunci măcar îl puteţi suna să îi spuneţi că îl caut?
Angajată INCDPM: Pot să îi comunic când îl văd, dar nu pot să îi comunic pur şi simplu.
Reporter: Păi nu are telefon doamnă?
Angajată INCDPM: Sau dacă vreţi îmi lăsaţi dumneavostră un număr de mobil, îi comunic numărul dumneavostră şi dacă doreşte să vă sune, vă sună.

Domnul director nu a dorit, aşa că, pentru a afla cum au au fost stabilite riscurile la care se expun angajaţii Parlamentului, a doua zi, am mers noi la Institut. Aparent, şeful Doru Darabonţ era într-o şedinţă.

Portar INCDPM: Îmi pare nespus de rău, nu poate să întrerupă şedinţa, iar altcineva cu care să puteţi sta de vorbă, nu...
Reporter: Secretara dânsului, şefa de cabinet, oricine, măcar să îi spunem ce vrem.
Portar INCDPM: Atunci o să îi comunic doamnei secretare să coboare puţin la umbră, ca să îi spuneţi ce vreţi.
Reporter: Eventual. Da, da, da.
Portar INCDPM: Dumneaei a spus că nu poate să coboare, n-are...
Reporter: Nu poate nici dumneaei...
Portar INCDPM: Nu.
Reporter: Bine. Mulţumim frumos, o zi bună.

Apoi, paznicul ne pofteşte afară din curte iar în urma nostră închide şi poarta metalică pentru a nu mai putea filma.

Izabela Chencian, secretar general al Senatului: Așa e legislația

Ne întoarcem în Parlament. Deşi toţi funcţionarii lucrează în aceleaşi condiţii vătămătoare, sporul şefilor ajunge să fie şi de opt ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând. Pentru că, nu-i aşa!?, 15 la sută dintr-un salariu de 20 de mii de lei nu este acelaşi lucru cu 15 la sută dintr-o leafă de aproximativ 3 mii de lei. Astfel, un secretar general încasează un spor lunar de 3.030 de lei, aproape cât un salariu mediu net. Un secretar general adjunct încasează 2.852 de lei, un director general 2.315 lei iar un şef de serviciu 1.784 de lei. Cel mai mic spor îl ia un muncitor necalificat: 285 de lei, chiar dacă lucrează în aceeaşi clădire şi se luptă cu aceleaşi unde electromagnetice ca şefii lui.

Revenim la Izabela Chencian.

Reporter: Aş avea nevoie de un punct de vedere de la dumneavostră, sunteţi secretar general şi menţineţi relaţia cu presa, potrivit Regulamentului.
Izabela Chencian, secretar general al Senatului: Vi-l dau scris. E ok dacă vi-l dau scris?
Reporter: Nu, că lucrez la televiziune, îmi trebuie un sincron.
Izabela Chencian: Solicitaţi tot ceea ce doriţi, în scris, şi vi se răspunde cu toată transparenţa.
Reporter: Mă interesează un singur lucru: acel spor de condiţii vătătmătoatre se dă procentual, 15 la sută.
Izabela Chencian: Conform unei hotărâri a Guvernului.
Reporter: Şi avem şi aici la Senat oameni care iau mii de lei sporul şi oameni care iau câteva sute, pentru aceleaşi condiţii vătămătoare. Dumneavostră sunteţi în rang, să spunem, cea mai mare funcţie...
Izabela Chencian: Eu vă înţeleg, dar aşa e legislaţia.

Liberalii au vrut să schimbe legea, dar s-au răzgândit, fără a explica prea bine de ce

Şi pentru că aşa este legislaţia, situaţia se repetă în majoritatea instituţiilor publice din România. La finalul anului trecut, Guvernul a dorit să schimbe legea pentru a nu mai exista asemenea discrepanţe între funcţionari. Se propunea astfel, ca pentru aceleaşi condiţii vătămătoare, sporul să fie egal şi nu procent din salariu. Până la urmă liberalii s-au răzgândit, fără a explica prea bine de ce. Acum, ministrul Muncii spune că nu a abandonat ideea, dar nu ştie dacă şi când va putea fi pusă în aplicare.

Violeta Alexandru, ministrul muncii: Când o să am o părere consolidată pe acest subiect, după ce gestionăm toate măsurile luate de Guvern o să vă comunic. Este adevărat, în administraţie trebuie făcută o evaluare severă aş spune eu, dar înainte ca acestă evaluare să fie făcută, părerea mea e că nu fac decât să transmit nişte informaţii care să inflameze lucrurile, fără să vin şi cu soluţia imediată.

Robert Cazanciu, preşedinte interimar al Senatului: De principiu, poate fi pusă în discuţie o asemenea chestiune, dacă într-un asemenea caz, spre exemplu, când este vorba de un risc specific, nu ar trebui stabilită o sumă fixă, decât un procent din salariu, poate fi făcută această discuţie.

Până atunci, statul român va continua să combată stresul de la locul de muncă al fiecărui şef dintr-o instituţie publică oferindu-i acestuia câteva mii de lei pe lună în plus la salariu.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Chinezii susțin că au creat o armă cu unde electromagnetice, similară cu Steaua Morții din „Războiul stelelor”

Angajații ANAF vor spor de 20% la salariu pentru suprasolicitare neuropsihică. Ei deja au unul de 15% pentru condiții vătămătoare

China a publicat un raport în care susține că a descoperit urme ale unei civilizații extraterestre, după care l-a șters

„Sindromul Havana” ar putea fi provocat de unde electromagnetice

Partenerii noștri