Trebuie reglementate mai strict companiile tehnologice?
WASHINGTON, DC – În urma recentelor scandaluri în care au fost implicate companii tehnologice celebre, precum accidentul în care a fost implicat un automobil Uber fără șofer sau acuzațiile despre gestionarea defectuoasă a datelor personale ale utilizatorilor Facebook, reglementarea mai strictă a acestei industrii a devenit chestiunea politică a zilei. Acțiunile companiilor tehnologice de vârf au scăzut - sau poate doar au devenit mai volatile - ca urmare a îngrijorărilor de acest tip.
Regulile privitoare la vehiculele cu motor vor trebui desigur examinate cu atenție. În Statele Unite, aceasta este în general o decizie care se ia la nivel de state, cu toate că National Transportation Safety Board (NTSB - organism federal) are o reputație foarte bună pentru investigațiile făcute. NTSB investighează acum accidentul Uber iar anterior a analizat accidentul cu victime în care a fost implicată o mașină Tesla.
În cazul Facebook, presa relatează că această companie ar fi făcut câteva greșeli grave. Sperăm să aflăm mai multe despre detaliile procesului decizional privind securitatea datelor când Mark Zuckerberg va depune mărturie în fața Congresului, lucru cu care a fost de acord **.
Însă pare prematur să se răspundă cu o reglementare mai exigentă de la nivel federal a acestor activități specifice și cu atât mai puțin a întregului sector tehnologic.
Sectorul financiar este reglementat din cauza efectelor potențiale grave de contagiune: falimentul băncilor poate să distrugă întreaga economie. Din acest motiv au fost luate măsuri de siguranță precum asigurarea depozitelor. Însă existența asigurărilor pentru depozite lasă loc abuzurilor sub forma asumării unor riscuri excesive, din cauză că directorii de bănci își asumă succesele dacă lucrurile merg bine, iar potențialele pierderi sunt suportate de asigurare. Prevenirea abuzurilor și încurajarea unei prudențe adecvate necesită reguli, iar US Federal Deposit Insurance Corporation este unul dintre cele mai bune exemple despre cum se face acest lucru.
Lumea tehnologiei înalte - echipamente pentru computere, software și servicii digitale - este complet diferită. În domeniul echipamentelor există o concurență acerbă. Dacă o firmă are probleme, sistemul nu va fi afectat. Într-adevăr, unii factori de decizie vor să favorizeze “starurile naționale” în fața concurenților internaționali, însă acest lucru ridică un alt set de probleme decât reglementarea.
Amazon este o companie puternică, în dezvoltare, care acoperă o multitudine de activități - inclusiv magazine alimentare și livrarea de alimente proaspete. Însă are o mulțime de competitori iar reglementările existente par să fie suficiente.
Alte companii digitale, precum Google sau Apple sunt foarte puternice în domenii specifice. Însă ele nu afișează un comportament de monopol în stabilirea prețurilor care să declanșeze acțiuni anti-monopol din partea guvernului. Și nu este clar ce fel de alte reglementări ar fi benefice pentru consumatori.
Uniunea Europeană ia în considerare reglementarea suplimentară a companiilor digitale, iar faptul că insistă pe o mai mare grijă în manipularea datelor are sens. Însă UE a ratat startul în cursa pentru antreprenoriat digital care a început în anii 1990 și astăzi nu este chiar în fruntea a acestui sector. Asta face ca exemplul său să nu fie foarte atractiv pentru cei din SUA.
Ca să nu existe neînțelegeri, trebuie să spun clar că nu tot ce se întâmplă în politica guvernului SUA din domeniu merge bine. În particular, abrogarea iminenta de către Federal Communications Commission (FCC) a regulii care stipulează “neutralitatea internetului” reprezintă un pas major în direcția favorizării actualilor actori de piață și îngreunării accesului pentru start-up-urile digitale. Andy Lippman de la MIT Media Lab are un video foarte bun în care explică subiectul și care ar trebui urmărit de factorii de decizie (dar și de votanți).
Facebook pare acum un caz special pentru că efectul de rețea face ca milioane de oameni să rămână captivi serviciilor sale indiferent de modul în care sunt tratați. Poate că au fost și niște neînțelegeri sau o comunicare (presupus) greșită în legătură cu modul de utilizare a datelor personale. Facebook face față unor presiuni politice normale pentru a-și modifica practicile, însă lucrul de care este nevoie cu adevărat sunt noi competitori care să fie profitabili și care să pună securitatea datelor personale pe primul loc.
Criptomonedele reflectă intersectarea tot mai mare dintre sectorul financiar și cel tehnologic. N-ar fi deloc o surpriză dacă Securities and Exchange Commission din SUA ar stabili că o mare parte din colectările de fonduri recente (cunoscute ca Initial Coin Offerings) din acestă industrie sunt de fapt emiteri de instrumente financiare, ceea ce ar declanșa aplicarea a numeroase reguli și condiții. Dar o astfel de decizie nu va necesita introducerea de noi reglementări, ci doar aplicarea celor existente. Principiile aplicate de organismele de reglementare din 1930 până astăzi rămân valabile: protejarea investitorilor și cerința de a publica informațiile referitoare la riscurile investițiilor.
La fel și în cazul vehiculelor autonome. În 2016 au fost 40.000 de accidente rutiere mortale în SUA și peste un milion la nivel mondial, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Ca și în anii precedenți, diverse tipuri de erori umane au fost responsabile pentru majoritatea acestor decese. Reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere este un obiectiv important iar implicarea tot mai mare a companiilor tehnologice (și competiția cu companiile clasice de automobile) trebuie salutată. Și aici, principiile de reglementare existente și instituțiile care le aplică trebuie să aibă șansa să-și dovedească utilitatea.
**Notă: Material redactat anterior audierii lui Mark Zuckerberg
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News