Editorial Inovația este un atu nativ al românilor
Mandatul actualului Parlament începe într-o perioadă dificilă, dar plină de speranță. Numărul și rata infectărilor sunt încă la cote semnificative, însă putem vedea la orizont cum criza medicală se apropie de începutul finalului. Nu ne mai aflăm într-un aprilie panicat, ci într-o criză latentă supărătoare care trebuie să ne îndemne la reflecție. Ce avem de făcut după ce narativul public va depăși încetul cu încetul pandemia? Cum folosim criza pentru a accelera dezvoltarea României?
Cum ieșim din ”izoletă” mai puternici și mai pregătiți?
Depinde de parlamentari și ulterior de Guvern și de autoritățile locale să găsim calea și ritmul corect. Căci categoric nu este posibil să se revină la normalitatea de acum un an. La normalitatea dosarului cu șină și a insularității instituțiilor publice.
Pandemia a zdruncinat istoria și i-a deviat cursul. Depinde doar de noi să intuim acest nou traseu și să așezăm repede și bine terasamentul și șinele. Trebuie să utilizăm această pandemie pentru a arde etape, pentru a ne accelera evoluția ca țară.
Soluția pe care eu o întrevăd și pe care îmi voi baza mandatul actual este INOVAREA. Iar pentru români, inovarea este deja parte din ADN. Nu vorbim doar despre motorul lui Coandă sau de stiloul lui Poenaru, ci despre acele multe domenii în care creativitatea românească s-a manifestat de cele mai multe ori anonim - chimie, petrol, oțel, agricultură, programare, medicină.
De fapt, inovarea începe atunci când reușim să convertim problemele în idei. Este mai mult decât digitalizare, mai mult decât debirocratizare, mai mult decât ameliorare sau reconfigurare.
Inovarea va trebui să ne devină reper de gândire. Kaizenul românesc.
Reforma administraţiei publice va fi una dintre marile provocări ale următorilor ani şi, implicit, pentru actualul Parlament şi actuala guvernare.
Ca răspuns la această lungă perioadă pandemică, mulți români s-au descurcat singuri – însă nu acesta trebuie să fie modelul pentru viitor. Este nevoie de ceva mai mult, de un model în care statul să joace un rol activ, alături de cetățeni și de firme, pentru ca aceștia să se adapteze la o lume în goană după eficiență.
În cele din urmă acesta este miezul inovației: cum obținem efectele dorite mai rapid, mai simplu și cu mai puține resurse?
Va trebui probabil să ne adaptăm noi înșine. Să gândim în afara șabloanelor și să căutăm expertiză pragmatică pe piața ideilor.
Va conta cum gândim educația – pentru a pregăti noile generații, dar și modul în care gândim funcționarea serviciilor publice, pentru ca acestea să funcționeze în beneficiul cetățenilor. Rezultatele se vor traduce în mai puțin timp pierdut, mai puține hârtii inutile, mai multă rapiditate, mai multă siguranță.
Această criză ne oferă oportunitatea de a ne gândi mai mult la viitor, la cum trebuie şi poate fi acesta pentru toţi românii. Nimeni nu trebuie să rămână în urmă, indiferent de opțiune politică sau de modul de raportare la România de azi.
Categoric, Guvernarea digitală este unul dintre pilonii vizibili ai inovației. Procesele devin mai transparente, mai democratice, mai ușor de verificat și controlat. Lumea online este una mai directă, mai clară, mai corectă, în care competiția este mai corectă. Către acest tip de abordare se îndreaptă întreaga Europă şi nu numai.
Dar digitalizarea este doar vârful iceberg-ului. Inovarea vizează profunzimea mecanismelor societății.
România poate să fie mai mult decât o ţară care urmează un trend impus. România poate fi un lider în ceea ce priveşte inovația, proces care va aduce beneficii pe toate planurile. România are potenţialul, capacitatea şi oportunitatea de a fi un pol european în zona de cercetare şi inovare. România are deja un buget pe care il poate utiliza în anii următori pentru a-şi reseta economia și mecanismele funcționale.
Iar această oportunitate a fost bine surprinsă în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi va fi parte importantă a acţiunii viitorului Guvern. Dar şi Parlamentul poate ajuta, propunând proiecte care să faciliteze zona de inovare, cercetare, dezvoltare şi digitalizare. Așa cum acest proces este deja început de o parte din autoritățile locale și – mai ales – de o parte a mediului privat și a societății civile. Putem fi lideri in inovare, dar într-o manieră în care poate românii nu s-au gândit până acum. Avem o expertiză extraordinară în zona IT, avem o infrastructură de cercetare deja recompensată în plan european și avem șansa de a găzdui centrul Cyber al Uniunii Europene (unde se vor intersecta proiecte de cercetare și inovare, expertiza speciala în domeniul IT și o presiune în creștere pentru optimizarea serviciilor publice).
Dar pentru a funcționa și pentru a produce efecte palpabile, inovația are nevoie de un sistem în care să se exprime. Dincolo de rețelele informale de spirite practice în acțiune, inovarea trebuie să capete formalizarea politică de care are nevoie, legitimarea ca demers esențial al societății. Iar aici intervine rolul politicienilor de moderatori, de facilitatori ai procesului legislativ care să impulsioneze spiritul creativ. Va fi de datoria noastră să înțelegem momentul istoric pe care îl avem în față și să gândim legi astfel încât acestea să lase spațiu suficient gândirii libere de dogme și ideologie.
To noi va trebui să fim aceia care adună laolaltă mințile strălucite, antreprenorii disruptivi și mediul academic pentru a genera efervescența necesară inovării. Și va trebui să avem tactul și înțelepciunea de a promova și vota pragmatic calea cea bună, pe șine drepte și terasament solid.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News