Editorial Ia-ți câteva minute să înțelegi PNRR în Sănătate. Apoi, scrie-i lui Rafila să se trezească
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a născut în urma crizei pe care a provocat-o virusul SARS-CoV2. Uităm că PNRR este răspunsul Europei la apariția pandemiei, un mecanism de echilibrare după doi ani de dezechilibre. Este o ocazie de reformă profundă a sistemului sanitar (și nu numai). Cât de trist ar fi ca tocmai componenta de Sănătate să nu fie implementată cum trebuie?
Ce conține componenta de Sănătate din PNRR?
Pe scurt: o ocazie reală pentru o reformă adevărată a serviciilor de sănătate din România. Este un plan concret, cu resurse financiare generoase, cu etape de îndeplinit și termene de respectat.
Totul e scris, e negociat cu Comisia Europeană. Componenta de Sănătate a fost prima aprobată și lăudată de Comisie în negocierea cu România.
Iar principiile reformei sunt patru la număr:
1. Acces și sustenabilitate
2. Siguranță
3. Profesionalism, transparență și reducerea corupției în sistemul de sănătate.
4. Debirocratizare și decizii luate pe bază de date și dovezi.
Explicația mai pe larg
1. Acces și sustenabilitate
În România există o mare diferență de acces la servicii medicale între mediul rural și cel urban, între populația cu venituri mici și cea cu venituri medii și mari, între comunitățile marginalizate și populația majoritară.
Practic, sistemul de sănătate te tratează nu în funcție de nevoi, ci în funcție de domiciliu, de vârstă, de etnie, de venituri și de nivelul de educație.
Pentru a reduce aceste diferențe, am gândit investiții în dotarea a 3000 de (asocieri de) cabinete de medicină de familie (cu prioritizarea celor din mediul rural și din urbanul mic) și în construcția și dotarea a 200 de centre comunitare integrate.
După implementarea proiectelor, populația care locuiește în medii urbane sau rurale insuficient acoperite cu servicii medicale va putea să beneficieze direct la cabinetul medicului de familie de analize de sânge de bază, de investigații precum ecografie sau electrocardiografie.
Astfel, boli precum diabetul zaharat sau afecțiunile rinichiului sau ale inimii vor putea fi descoperite la timp și tratate cu succes, fără a fi nevoie ca pacienții să se programeze la laboratoare în oraș sau să aglomereze serviciile de urgență.
De asemenea, pentru a asigura sustenabilitatea acestor investiții, am propus modificarea contractului-cadru, cel pe baza căruia se finanțează serviciile de sănătate, astfel încât medicii de familie și cei din ambulatorii să poată să fie plătiți pentru aceste servicii, dar și să poată trata afecțiunile pentru care nu este neapărată nevoie de intervenția medicilor specialiști.
Centrele comunitare integrate vor deservi populația din zonele rurale și urbane defavorizate. Este vorba mai ales de populația cu venituri foarte mici, dependentă de ajutor social, de minoritatea roma, de persoane care sunt în marea lor majoritate neasigurate.
Aceste centre combină serviciile medicale de bază cu asistența socială, așa încât operaționalizarea lor ar fi un prim pas spre a oferi servicii integrate unei grupe de populație cu nevoi complexe. Practic, aceste centre comunitare ar oferi o șansă copiilor din comunitățile foarte sărace la un start sănătos în viață, gravidelor din aceste comunități la o îngrijire pre- și postnatală corespunzătoare, vârstnicilor la o calitate mai bună a vieții.
În ceea ce privește sustenabilitatea, să previi este mai ieftin decât să tratezi. Și să tratezi o boală în stadiu incipient are costuri de sănătate, de calitate și de durată a vieții celor afectați mult mai mici față de un tratament pentru aceeași boală descoperită în stadiu avansat.
Iar tratarea unei boli în spital ne costă mai mult decât tratarea ei în cabinetul medicului de familie sau în ambulator. Așa că reforma 1 prevede mai mulți bani pentru prevenție și diagnostic precoce, prin modificarea contractului-cadru, iar investiția 1 mai prevede și bani pentru dotarea a 25 de ambulatorii integrate și pentru achiziția a 10 caravane mobile pentru screeningul cancerului mamar și a cancerului de col uterin.
Ministrul Rafila a spus, pe când era în opoziție și spune și acum că recunoaște nevoia de acces și că susține medicina primară și cea prespitalicească.
Prin implementarea corectă și la timp a investițiilor și reformelor din PNRR are ocazia și să demonstreze că vrea să treacă de la vorbe și declarații politice la fapte.
2. Siguranță.
Pandemia COVID-19 a scos și mai mult în evidență vulnerabilitățile infrastructurii sanitare din România.
Clădirile vechi (unele de peste 100 de ani) în care funcționează spitalele, structura pavilionară a anumitor spitale, lipsa circuitelor funcționale, lipsa mentenanței aparaturii medicale sau a instalațiilor de gaze medicale, instalațiile electrice învechite care nu mai fac față nevoilor actuale, sunt elemente care cresc riscurile, atât pentru pacienți cât și pentru personal.
Astfel că, cea mai mare parte din fondurile destinate sănătății din PNRR este alocată infrastructurii spitalicești. Vorbim de aproape 1.724miliarde de euro care vor fi utilizați pentru construcția de spitale noi sau de corpuri noi de spital, precum și pentru dotarea lor cu aparatură.
Dacă autoritățile centrale și locale își fac treaba, până în 2026 ar trebui să avem finalizate 25 de clădiri destinate funcționării spitalelor construite și puse în funcțiune.
Aceste fonduri vin în completarea celor din Programul Operațional Sănătate, din care se va finanța construcția celor 3 spitale regionale dar și infrastructura centrelor de transfuzii, noi ambulatorii și secții de spitalizare de zi sau secții de recuperare și îngrijire pe termen lung.
Doar construcțiile noi însă nu sunt suficiente pentru creșterea siguranței în mediul spitalicesc. Din acest motiv, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), finanțabilă prin PNRR va avea rol în elaborarea normelor de siguranță în spitale, pe lângă rolul de a implementa construcția spitalelor mari, din subordinea Ministerului Sănătății.
De asemenea sunt alocate fonduri pentru dotarea spitalelor cu echipamente menite să reducă riscul de infecții nosocomiale (150,38 mil de euro) și pentru dotarea secțiilor de terapie intensivă nou-născuți (80,2 mil euro).
3. Profesionalism, transparență și măsuri anticorupție în sistemul de sănătate
Oricât am investi în clădiri și în aparatură nu este suficient dacă nu investim și în oameni. Calitatea serviciilor medicale depinde mai ales de calitatea personalului medical și de calitatea managementului de la fiecare nivel al sistemului.
Am bugetat reforma managementului sanitar și a formării personalului medical. Am alocat fonduri pentru pregătirea personalului și a managerilor, pentru înființarea centrelor de simulare pentru studenți și rezidenți, dar și pentru profesionalizarea funcționarilor publici din direcțiile de sănătate publică și instituțiile centrale din sănătate.
Am prevăzut de asemenea înființarea ”fondului pentru calitate în sănătate”, bani europeni care vor premia unitățile sanitare care obțin performanțe deosebite: rate mici de complicații postoperatorii, raportare corectă a infecțiilor nosocomiale, integrarea în muncă a pacienților care au trecut prin anumite boli grave, satisfacție crescută a pacienților tratați, mai mulți pacienți care au efectuat investigațiile de screening la timp, etc.
În august am creat și baza legală pentru plata în funcție de performanță, ar fi trebuit ca până acum ministerul să producă normele de aplicare. Dacă acestea ar fi fost create și publicate, am fi putut îndeplini anumite ținte chiar înainte de termen. Banii sunt acolo, sunt necesare doar două lucruri pentru a-i atrage: muncă și voință.
Am alocat bani pentru digitalizare, astfel încât fiecare persoană asigurată să poată să aibă acces atât la dosarul propriu de sănătate dar și la toate deconturile care au fost făcute pe numele său. Această măsură va funcționa ca un „corp de control” permanent și îi va descuraja pe cei care vor să ”optimizeze” încasările din bani publici.
4. Debirocratizare și decizii luate pe bază de dovezi și date
Ne-a fost foarte clar în pandemie cât de importante sunt datele corecte. Fie că vorbim de incidența sau de prevalența bolilor (câți oameni se îmbolnăvesc de o anumită boală într-un an sau câți oameni suferă de o anumită boală la un moment dat), fie că vorbim de consumul și de stocurile de medicamente sau de costurile unui anumit serviciu (de exemplu costul cu tratamentul unui pacient bolnav de covid într-o secție de terapie intensivă), toate acestea sunt date care ne ajută să planificăm și să alocăm mai bine resursele.
Dacă la aceste date mai adăugăm și dovezile care ne spun care sunt cele mai eficiente terapii , adică cele care au un raport cost/beneficiu mai mare, putem să direcționăm resursele limitate către zonele cu cel mai mare impact asupra populației.
Așa că am alocat o sumă record pentru digitalizare.
Sunt prevăzute fonduri pentru ameliorarea sistemului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, astfel încât să nu mai avem sincope ale sistemului, cu timpi de așteptare mari pentru pacienți și medici, să avem însă o funcționare optimă a cardului de sănătate și a dosarului electronic de sănătate.
Sunt prevăzute fonduri pentru digitalizarea instituțiilor care iau decizii în sănătate: ministerul sănătății, agenția medicamentului, direcțiile de sănătate publică. Dacă ajung să se implementeze, am putea avea, de exemplu, în fiecare moment stocurile de medicamente din fiecare farmacie și am putea semnala la timp riscurile de discontinuitate. Crize precum cea a metforminului sau a euthyroxului ar putea să ajungă istorie.
Sunt de asemenea alocate 195 mil de euro pentru digitalizarea spitalelor. Dusă la îndeplinire deștept, această reformă ar putea să reducă mult din timpul alocat de medici și asistente pentru completarea diferitelor formulare, iar timpul acesta ar putea fi utilizat pentru comunicarea cu pacientul.
Dacă ai avut răbdare să ajungi până aici, sper că e evident de ce PNRR în Sănătate este super important.
Ce ne mai trebuie acum e un ceas deșteptător la Rafila în birou. Suntem în 2022. În 2026 trebuie să fie terminat întregul plan, să fi absorbit toți banii. Altfel ratăm o șansă istorică.
Dacă PNRR există în urma pandemiei, e datoria noastră morală să-l implementăm în totalitate. Deocamdată, liniștea de la Ministerul Sănătății e asurzitoare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News