Editorial Cum finanțăm redresarea economică a Europei după criza COVID-19: planul de 2.000 de miliarde de euro
Pandemia de COVID-19 a înghețat economia Europei în această primăvară. Măsurile restrictive, atât de necesare pentru protejarea vieții oamenilor, au făcut ca sectoare întregi ale economiei să închidă obloanele pentru câteva luni. În acest moment, milioane de locuri de muncă și sute de mii de afaceri depind de măsurile economice pe care Uniunea Europeană și țările membre le vor lua în următoarea perioadă. Decizia Consiliului European de luna trecută privind crearea unui Plan european de redresare economică post-criză, corelat cu viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027, este, în acest context, o măsură așteptată și binevenită.
Acum, rolul Comisiei Europene este să propună un nou proiect de buget multianual al Uniunii Europene care să cuprindă și acest nou Plan de redresare. Vechea propunere de buget multianual, înaintată de Comisie acum doi ani, este mult depășită fiindcă nu cuprinde resurse pentru nevoile actuale ale Europei.
Rolul nostru, al Parlamentului European, este să ne asigurăm că noul buget este unul bun, care îndeplinește așteptările oamenilor, și că planul de redresare îi va sprijini pe toți cetățenii europeni afectați de criza COVID-19.
De aceea, am votat astăzi, cu largă majoritate, în plenul Parlamentului European, o rezoluție în care prezentăm condițiile Parlamentului pentru adoptarea noului Buget multianual al Uniunii Europene și a Planului de redresare.
Obiectivul: investiții de 2.000 de miliarde de euro
În primul rând, cerem ca Planul de redresare să se bazeze pe un fond de redresare cuprinzător, prin care să fie alocate tuturor țărilor membre fonduri europene nerambursabile suplimentare și credite în condiții avantajoase. Vrem ca acest fond să fie principalul sprijin pentru toți cetățenii europeni afectați de criza COVID-19. Fondul de redresare trebuie să fie în centrul unui pachet mai amplu de măsuri europene care să genereze, în total, investiții de aproximativ 2.000 de miliarde de euro.
UE trebuie să demonstreze că poate gestiona mai multe priorități în același timp
În plus, noi, Parlamentul European, insistăm ca acest fond să nu afecteze celelalte alocări din bugetul Multianual al Uniunii Europene. Nu vrem ca noul fond de redresare să fie finanțat prin tăieri de la celelalte priorități ale Uniunii Europene, precum agricultura, coeziunea, sprijinirea micilor întreprinzători, combaterea schimbărilor climatice, cercetarea sau siguranța cetățeanului. Vrem ca acest fond să se regăsească în viitorul Buget multianual al UE, dar să beneficieze de resurse noi.
Trebuie să arătăm în următorii 7 ani că putem să gestionăm, simultan, mai multe priorități ale Uniunii Europene.
Trebuie sprijinim economia, care oferă locuri de muncă oamenilor, trebuie să ajutăm micii întreprinzători și industriile vulnerabile să treacă peste criză.
Totodată, trebuie să contribuim la salvarea vieților omenești, la îmbunătățirea sistemului medical din Europa. Dar, în același timp, trebuie să continuăm să sprijinim fermierii europeni și să finanțăm toate prioritățile vechi și noi ale Uniunii Europene.
Cum creștem resursele proprii ale Uniunii Europene
Pentru a putea gestiona toate aceste priorități este clar că avem nevoie de mai multe resurse în viitorul Buget multianual 2021 - 2027 decât preconiza Comisia Europeană acum doi ani când a venit cu prima propunere de cadru financiar pentru următorii 7 ani.
Bugetul UE cuprinde două categorii de venituri: o mare parte a bugetului este formată din contribuții ale statelor membre, raportate la venitul național brut, și o mai mică parte a bugetului este formată din alte resurse proprii ale Uniuni, precum cea bazată pe TVA sau taxele vamale încasate de Uniune. Un buget mai mare înseamnă să creștem una dintre aceste forme de contribuții la bugetul european.
Noi, Parlamentul European, nu vrem să creștem povara asupra țărilor membre care au acum nevoie mai mult decât oricând de toate resursele disponibile. De aceea, propunem ca, în următoarele luni, să luăm decizii îndrăznețe în ceea ce privește creșterea și diversificarea resurselor proprii ale Uniunii Europene.
Spre exemplu, putem propune o contribuție pentru materiale plastice, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon sau o taxă pe veniturile marilor companii din domeniul digital. Obiectivul este ca noile resurse care vor finanța bugetul european să nu aducă o povară suplimentară pe umerii oamenilor.
Parlamentul European trebuie să fie implicat în tot procesul de adoptare și implementare a Planului de redresare
Nu în ultimul rând, cerem ferm Comisiei Europene ca Parlamentul să fie implicat în tot procesul de luare a deciziilor privind crearea și implementarea Planului de redresare.
Parlamentul European este instituția democratică a Uniunii Europene, formată din europarlamentari aleși prin vot direct de cetățeni din toate țările europene. Noi cunoaștem cel mai bine situația din teritoriu și nevoile cetățenilor din fiecare regiune europeană.
Pentru ca acest Plan de redresare să aibă susținere democratică, trebuie să aibă susținerea Parlamentului European. Iar noi îl vom susține doar dacă vom fi implicați în implementarea lui și vom avea posibilitatea să-l îmbunătățim în interesul cetățenilor, dacă este nevoie.
Ca europarlamentar român, am datoria în fața oamenilor care m-au votat să mă asigur că noul fond ajută toți cetățenii afectați de criza COVID-19, dar că rămân suficienți bani în buget și pentru sprijinirea fermierilor români, pentru construcția de autostrăzi și modernizarea școlilor, pentru îmbunătățirea sistemului medical din România.
Așa cum, în orice țară democratică, Parlamentul are rol decisiv în adoptarea instrumentelor bugetare, așa trebuie să procedăm și când adoptăm instrumente bugetare la nivelul Uniunii Europene.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News