Editorial Cum a ajuns PSD să susțină „Fără penali"?
Astăzi am aflat cu mirare cum PSD, partidul care nu își mai poate dezlipi eticheta de grup infracțional organizat, a ajuns să susțină convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în care să se voteze inițiativa de revizuire a Constituției „Fără penali în funcții publice". Brusc, Marcel Ciolacu și apropiații lui își doresc dezbaterea inițiativei de care s-au ferit în permanență în ultimii doi ani.
Suntem în fața schimbării la față a social-democraților români? Se reformează în sfârșit principalul partid promotor al discursului împotriva DNA și a luptei anticorupție? Nici gând.
Trebuie doar să analizăm regulile privind revizuirea Constituției încât să înțelegem că PSD încearcă, de fapt, un contraatac mascat și o dezarmare a celor care l-au acuzat ani la rând pentru instituționalizarea corupției.
Procedura de revizuire constituțională este destul de simplă: după ce se strâng semnăturile necesare, orice inițiativă populară de revizuire, așa cum este și „Fără penali în funcții publice", trebuie să treacă prin câteva etape obligatorii.
În primul rând, inițiativa trebuie să fie evaluată de către Curtea Constituțională, care verifică dacă au fost respectate atât regulile tehnice (așa cum sunt cele privind numărul minim de semnături și repartizarea lor teritorială), cât și cele de fond (dacă inițiativa încalcă vreo limită privind revizuirea constituțională - spre exemplu, dacă afectează caracterul de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României ori dacă limitează drepturi și libertăți fundamentale).
Această etapă a fost consumată încă din aprilie 2019, moment din care proiectul a rămas în sertarul conducerii Parlamentului. Următorul pas va fi aprobarea proiectului în fiecare cameră cu două treimi din voturi (sau, dacă acestea nu se obțin, votarea în plenul reunit cu o majoritate de trei sferturi dintre parlamentari). Imediat după ce proiectul este aprobat, Guvernul este obligat să treacă la organizarea unui referendum, ce trebuie să aibă loc în ultima zi de duminică a intervalului de 30 de zile care începe să curgă de la momentul adoptării în Parlament.
Doar în cazul în care în cadrul referendumului vor vota minimum 30% dintre cetățenii cu drept de vot (iar voturile a minimum 25% vor fi valabile) și majoritatea lor va aproba modificarea, referendumul va fi considerat valid, fiind modificată Constituția. Astfel, cum România are aproape 19 milioane de cetățeni cu drept de vot, va fi nevoie de prezența la vot a cel puțin 6 milioane.
Să presupunem, așadar, că parlamentarii vor aproba proiectul „Fără penali în funcții publice" în sesiunea extraordinară convocată de Marcel Ciolacu. Conform regulii menționate anterior, referendumul va fi organizat în ultima zi de duminică a unui interval de maximum 30 de zile de la momentul aprobării în Parlament. Cel mai probabil, pe 2 sau 9 august. Ba chiar, în cazul în care liderii Parlamentului hotărăsc prelungirea sesiunii extraordinare, s-ar putea să ne vedem în situația în care vom avea referendum în același sfârșit de săptămână în care mulți vor sărbători Sfânta Maria.
Putem vedea acum lucrurile printr-o altă perspectivă: Marcel Ciolacu și PSD nu știu dacă vor mai avea majoritatea în Parlamentul ales în decembrie. S-ar putea să se trezească chiar în visul lor cel mai urât, în care membri ai USR-PLUS, formațiunea care a susținut cel mai puternic discursul anticorupție, se vor afla în poziții-cheie din Parlament și Guvern, putând hotărî imediat după instalarea în funcție declanșarea referendumului. Altfel spus, la conducerea Parlamentului se află „glonțul" referendumului pentru revizuirea Constituției.
De ce ar lăsa Marcel Ciolacu acest glonț la cineva care chiar vrea să îl folosească eficient? De ce să nu tragă chiar PSD atunci când există cele mai mici șanse ca ținta să fie atinsă? În fond, care ar fi cele mai bune condiții pentru a rata această țintă? Oare nu atunci când toți ne ascundem de temperaturile de peste 35 de grade fugind la mare sau la munte, ori chiar în afara țării? Oare nu în plină pandemie, când mulți se vor teme să iasă din casă pentru a merge la vot?
În cazul în care din cauza obstacolelor amintite nu se vor prezenta la vot minimum 6 milioane de cetățeni, mai are vreun viitor în România discursul anticorupție? Sau abia atunci vor putea PSD-iștii să își încrucișeze brațele și să privească satisfăcuți cum după aproape 15 ani în care au stat speriați de pierderea funcției sau chiar a libertății, în sfârșit au învins și se pot întoarce la afacerile lor? Chiar dacă mișcarea lui Ciolacu pare la o primă analiză surprinzătoare, în realitate ea arată cel mai cinic mod de a face politică și intenția nestrămutată a PSD de a își păstra oamenii, oricât de corupți, în funcții-cheie. Aceiași penali și aceiași baroni fără frică de lege.
Nu ne așteaptă deloc o vară ușoară, ci dimpotrivă, probabil cel mai greu test al forțelor reformatoare din România. Dacă după OUG 13 am reușit împreună să fim în stradă mai mult de un milion de oameni în frigul lui ianuarie, acum va trebui într-o singură zi, în cea mai mare arșiță a verii și respectând toate indicațiile sanitare, să mobilizăm peste 6 milioane de cetățeni la vot. Dar asta este șansa noastră, a tuturor celor de bună credință, să închidem în sfârșit o epocă din istoria României - epoca hoției și a șmecheriei.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News