Editorial Sună ceasul reformei UE
Astăzi Uniunea Europeană a mai făcut câțiva pași înainte pe drumul unor reforme absolut necesare și așteptate. În discursul privind Starea Uniunii, Președinta Comisiei Europene a atins câteva elemente esențiale, cerute de cetățeni prin Conferința privind Viitorul Europei, precum susținerea declanșării unei Convenții pentru modificarea tratatelor dar și introducerea unui mecanism permanent de consultare a cetățenilor.
Deși discursul Ursulei von der Leyen a fost ocupat în mare parte de răspunsul UE la crizele momentului, precum războiul din Ucraina și criza energetică de la nivel european, președinta Comisiei a strecurat și câteva referiri la acțiuni cu potențial uriaș de a schimba Uniunea Europeană așa cum o știm.
În primul rând, vorbim despre declanșarea unei Convenții privind modificarea Tratatelor UE. Odată cu Conferința privind Viitorul Europei, cererile de modificare a Tratatelor UE au devenit tot mai aprinse. Cetățenii implicați în Conferință au exprimat acest deziderat fără echivoc. Dar există de asemenea și o mare rezistență la schimbare, mai ales din partea unor state membre, precum Ungaria, care nu văd cu ochi buni declanșarea unei astfel de Convenții. Comisia Europeană a fost până acum destul de echivocă în această privință, neexprimând o susținere față de declanșarea unei convenții. Astăzi, doamna von der Leyen a anunțat că e timpul să declanșăm o Convenție de modificare a tratatelor, Comisia Europeană susținând Parlamentul European în acest proces de declanșare.
Ce înseamnă asta și de ce are potențial de a schimba Uniunea Europeană?
Tratatele sunt documentele de bază ale Uniunii Europene, stabilesc cum funcționează Uniunea și care îi sunt competențele. O modificare a Tratatelor ar însemna modificarea modului de funcționare a Uniunii dar și a competențelor sale. Spre exemplu, cetățenii au cerut în cadrul COFOE renunțarea la principiul unanimității, care se aplică unui număr de decizii luate la nivel european, în special în politica externă. Pe lângă asta, s-a mai cerut și o extindere a competențelor UE în domeniul sănătății, mai ales după criza COVID-19, unde Uniunea Europeană putea face mult mai mult dacă are competențele necesare. Singura modalitate prin care Tratatele pot fi modificate este o Convenție europeană, care poate fi declanșată cu o majoritate simplă a statelor membre. Susținerea din partea Comisiei a făcut declanșarea rapidă a unei astfel de Convenții mult mai probabilă.
Declanșarea unei astfel de Convenții ar fi în interesul României, pentru că ne dorim ca Uniunea Europeană să ne poată ajuta în domeniul sănătății, acolo unde statul român nu mai face față de mult timp, deși ne minte constant că avem de toate. Modificarea Tratatelor ar oferi și o perspectivă mai clară de aderare la UE pentru Republica Moldova, aderare care nu se va putea petrece înainte de revizuirea mecanismelor decizionale de la nivel european.
Guvernul României s-a plasat inițial în defavoarea declanșării unei Convenții de modificare a Tratatelor. Am argumentat într-un articol precedent de ce această poziționare e păguboasă pentru țara noastră. Să sperăm că această poziție împotriva reformelor la nivel european va fi schimbată, iar când se va ajunge la vot, România se va regăsi în tabăra celor care votează pentru reforme.
Președinta Comisiei a vorbit și despre transformarea modului în care Uniunea Europeană interacționează cu cetățenii. Conferința privind Viitorul Europei a arătat că democrația reprezentativă trebuie să fie completată de o formă constantă de democrație participativă. Nu mai e suficientă doar implicarea cetățenilor odată la 5 ani, când vin alegerile europene. Sau când se mai întâmplă un eveniment major, precum însăși Conferința, odată la 20 - 30 de ani. Cetățenii trebuie să fie implicați constant în procesul decizional al UE. Este ceea ce am susținut în cadrul Conferinței, și am văzut că această idee a rezonat cu foarte mulți dintre cetățenii participanți, care au cerut la rândul lor un mecanism de consultare cetățenească.
Astăzi, Ursula von der Leyen a spus că panelurile cetățenești, consacrate de Conferința privind Viitorul Europei, vor deveni ceva obișnuit la nivelul Uniunii, fiind integrate într-un mecanism de consultare cu cetățenii pe teme de prioritate maximă pentru UE. Este un pas înainte de importanță capitală, și arată faptul că input-ul din partea cetățenilor trebuie integrat cât mai bine în procesul decizional.
Propunerea Comisiei nu este însă de ajuns. Voi susține în Parlamentul European un mecanism mai ambițios, care să lege acest mecanism de consultare bazat pe paneluri formate din cetățeni aleși aleatoriu de mecanismul de stabilire a priorităților UE din programul de lucru al Comisiei Europene. Astfel, contribuțiile cetățenilor se vor auzi chiar prin vocea Președinției Comisiei Europene, anual, în timpul discursului privind starea Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen a făcut și numeroase alte anunțuri de importanță majoră pentru noi. Din nefericire, criza energetică se agravează iar costul facturilor apasă pe umerii cetățenilor. Uniunea Europeană a anunțat deja măsuri, precum plafonarea profiturilor companiilor energetice din toată Europa, care profită acum de prețurile foarte mari. Astfel, acestor companii li se cere solidaritate cu cetățenii care nu mai fac față costului ridicat al energiei. Această măsură va strânge peste 125 de miliarde de euro, fonduri ce vor fi mai apoi folosite pentru a reduce povara de pe umerii consumatorilor. Este o măsură benefică, dar ar trebui să fie completată și de o plafonare a costului gazului rusesc, măsură care s-a aflat pe masă până când opoziția unor state, precum Ungaria, au determinat Comisia să o retragă.
Un alt element foarte important pentru noi este declarația clară de susținere a parcursului european al țărilor din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică, inclusiv al Republicii Moldova. După cum explicam mai sus, această perspectivă de aderare este legată de revizuirea procesului decizional european. Sistemul decizional bazat pe unanimitate în Consiliu funcționează foarte greoi cu 27 de state membre. Temerea este că dacă vom continua cu acest sistem și mai adăugăm alte state la cele 27, vom ajunge într-un punct în care nu vom mai putea lua decizii la nivel european. De aceea, numeroase state susțin că e nevoie de o modificare a Tratatelor și de renunțare la principiul unanimității, ca o condiție prealabilă pentru acceptarea de noi membri ai Uniunii. Este și un alt motiv pentru care România trebuie să se așeze fără echivoc în tabăra celor care susțin reforma UE și revizuirea tratatelor.
Deschiderea declarativă față de statele candidate din Estul Europei a fost completată și de o acceptare a unui anumit nivel de vină la Bruxelles față de faptul că avertismentele repetate a statelor din Estul Europei față de Rusia nu au fost ascultate în trecut. Este într-adevăr o recunoaștere necesară. Statele din est, inclusiv România, au avertizat în repetate rânduri față de intențiile Rusiei și mai ales față de dependența crescândă a UE de resursele energetice controlate de Moscova.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News