Ce câștigă România după Congresul PPE de la București: măsuri, decizii, poziții politice
Săptămâna trecută, Bucureștiul a fost gazda unui eveniment ce va rămâne înscris în analele politicii europene: Congresul Partidului Popular European (PPE). În cifre, acest „summit internațional” a însemnat peste 2000 de delegați și alte sute de invitați din 44 de țări din UE și Europa, 15 șefi de stat și de Guvern prezenți, aproape 500 de jurnaliști. Evenimentul a demonstrat anvergura Partidului Național Liberal la nivel european și național. Cele două zile au fost, așa cum au remarcat majoritatea observatorilor politici, impecabil organizat, iar România a demonstrat că este o gazdă primitoare, ospitalieră, o țară sigură și mai ales cu un potențial imens de a deveni cea mai relevantă forță regională dpdv politic și strategic. Pe toate canalele de știri și portalurile europene și internaționale am văzut sute de știri pozitive despre România. O reclamă semnificativă în mediile internaționale pe care n-am mai avut-o probabil de la summit-ul UE de la Sibiu, din mai 2019.
Congresul PPE nu a fost doar un prilej de întâlnire a liderilor europeni, ci un moment definitoriu pentru viitorul Uniunii Europene și, implicit, pentru fiecare cetățean român. Așadar, haideți să vorbim despre cum viața fiecăruia dintre noi este influențată în mod concret și benefic de rezultatele acestui congres și de apartenența Partidului Național Liberal la familia PPE.
Sprijin pentru fermieri
În primul rând, să discutăm despre ce înseamnă apartenența PNL la PPE pentru fermierul român. În ultimii ani, PPE a luptat pentru eliminarea unor prevederi care impuneau fermierilor să lase nelucrat 10% din terenul agricol, o măsură ce ar fi afectat grav veniturile acestora. De asemenea, PPE s-a opus cerințelor nerealiste privind reducerea pesticidelor, apărând astfel interesele fermierilor români în fața unor reglementări ce ar fi putut periclita securitatea alimentară a Europei. Prin urmare, fermierul român continuă să își lucreze pământul fără a fi împovărat de restricții contraproductive, putând să contribuie la prosperitatea comunității și la siguranța alimentară a Europei.
Sprijin pentru industria Românească și consumatori
Când discuțiile despre interzicerea vânzărilor de automobile noi cu ardere internă din 2035 au ajuns pe agenda Uniunii Europene, întreaga industrie auto românească a simțit presiunea. Această industrie, care contribuie semnificativ la PIB-ul țării și angajează mii de români, se afla la un punct de cotitură. Din fericire, Partidul Popular European, cu sprijinul solid al Partidului Național Liberal, a luat poziție împotriva acestei măsuri potențial devastatoare.
În centrul acestei dezbateri nu se afla doar industria auto, ci și dreptul consumatorilor de a alege. Prin opoziția sa, PPE, alături de PNL, a asigurat că românii vor putea în continuare să aleagă liber între tehnologiile auto, fără a fi limitați la vehicule electrice, opțiune care, pentru mulți, rămâne inaccesibilă din cauza costurilor ridicate și a infrastructurii de încărcare încă în dezvoltare în multe regiuni ale României.
Argumentul PPE și PNL nu a fost doar un ecou al preocupărilor industriei și consumatorilor, ci și o apărare a locurilor de muncă. Industria auto este un motor de creștere, iar o decizie precipitată ar fi putut avea un impact negativ semnificativ asupra economiei românești, amenințând mii de locuri de muncă.
Grație eforturilor PPE și PNL, industria auto românească și-a păstrat capacitatea de inovare și de adaptare la cerințele pieței, în timp ce consumatorii beneficiază în continuare de libertatea de a alege autovehiculele care se potrivesc cel mai bine nevoilor și preferințelor lor personale. Această victorie a dialogului și a echilibrului peste impulsul spre decizii unilaterale marchează un pas important către o Europă care valorizează diversitatea, inovația și libertatea economică. Cel mai probabil, decizia va fi revizuită pentru a da posibilitatea unui timp mai îndelungat de acțiune pentru reconversia industriei și pentru investiții în tehnologii avansate și care să nu transforme automobilele în produse de lux, cu prețuri exorbitante, inaccesibile cetățenilor europeni.
Sprijinul pentru Republica Moldova: Un Pod Peste Prut
Angajamentul PPE și PNL pentru sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova nu este doar o chestiune de diplomație, ci una de inimă și de solidaritate regională. Acest sprijin constant deschide drumuri pentru cooperări transfrontaliere, stimulează economia și consolidează legăturile culturale și istorice. Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului simt acum că viitorul european este mai aproape ca niciodată. România a investit până acum peste jumătate de miliard de euro în Republica Moldova, o cifră apreciabilă, în raport cu PIB-ul statului din stânga Prutului și cu contextul economic al ultimilor ani. Din 2014, odată cu semnarea acordului de asociere în Uniunea Europeană și acordul de liber schimb comprehensiv și aprofundat cu UE, astăzi, după un deceniu, comerțul s-a triplat, de la un miliard de euro la trei miliarde de euro. În traducere, așa cum spunea ambasadorul Chirilă de la București, „Moldova a intrat pe drumul drept al integrării economice cu România, cu piața economică României, respectiv crearea unei piețe economice, unice, comune între Republica Moldova și România”. Niciun alt stat din UE nu mai susține, așa cum o face România, un stat nemembru UE pentru a deveni parte a familiei europene. Cel mai puternic ambasador a fost, în toți acești 34 de ani de la declararea independenței Moldovei, Partidul Național Liberal. Și cel mai important ambasador al Moldovei la UE este, în plan politic, PNL prin liderii săi și prin europarlamentarii săi.
Antreprenorii și Primarii: Arhitecții Comunităților Locale
Antreprenorii și primarii, cei care modelează zi de zi fața comunităților locale, beneficiază de pe urma accesului sporit la fonduri europene, o consecință directă a apartenenței PNL la PPE. Proiecte de infrastructură, inițiative de dezvoltare rurală sau sprijin pentru start-up-uri transformă orașele și satele, creând oportunități și îmbunătățind calitatea vieții. Fiecare proiect finanțat este o poveste de succes a Europei unite, în care cetățenii văd rezultate concrete ale integrării europene. 9,4 miliarde euro au fost deja virați deja României prin PNRR de Comisia Europeană. Liberalii, alături de popularii europeni, au obținut pentru România 29,2 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, adică 12.17 % din PIB.
Rolul României pe scena europeană: vocea care contează
Găzduirea Congresului PPE la București a fost mai mult decât un eveniment diplomatic; a fost o recunoaștere a rolului României ca actor cheie pe scena europeană. De la discuțiile despre aderarea la Schengen până la sprijinul pentru Ucraina, România și-a putut exprima interesele și a contribuit la modelarea politicilor europene. Cetățenii simt că vocea lor contează și că țara lor joacă un rol esențial în construirea Europei de mâine.
În concluzie, fie că vorbim despre un fermier care își cultivă terenul în libertate, un antreprenor care inovează fără a fi îngreunat de reglementări absurde, un tânăr care visează la o Europă fără frontiere sau un cetățean preocupat de stabilitatea regiunii, toți simțim efectele pozitive ale apartenenței PNL la familia PPE. Este vorba despre o politică europeană care nu se rezumă la discursuri înalte, ci se traduce în decizii și acțiuni care influențează direct bunăstarea și viitorul fiecărui român. În acest context, Congresul PPE de la București nu a fost doar o reuniune politică, ci un pas înainte spre o Românie mai puternică într-o Europă mai unită și mai prosperă.
Mai aproape de viitoarele funcții politice din arhitectura UE
Suntem mai aproape ca oricând de a accesa una din cele patru funcții din cvartetul politic al UE. Sprijinul acordat Ursulei von der Leyen este un moment decisiv pentru PPE și pentru alegerile europene din 6-9 Iunie. La București s-a pus bazele acestei arhitecturi prin cea mai vizibilă și mai puternică funcție, cea de președinte al Comisiei Europene. Prin forța PNL în cadrul PPE, România are cele mai mari șanse de la aderarea sa, din 2007 până astăzi, să acceseze poziția de președinte al Consiliului European sau cea de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă. Dar negocierile au cuprins inclusiv o poziție de vicepreședinte al Parlamentului European și una de vicepreședinte (executiv) al Comisiei Europene. Președintele Iohannis este fără discuție unul din cei mai valoroși candidați (singurul cu o experiență de 10 ani petrecuți ca membru al Consiliului European dintre actualii membri) pentru poziția de Președinte al Consiliului și de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitate. Iar algoritmul politic ne avantajează din perspectivă regională și a unui stat căruia i-a venit rândul să ofere o viziune de leadership european. În alt registru, pentru postul de Comisar European, România vizează portofoliul Economiei sau un viitor portofoliu al Industriei (cu mari perspective de creștere și de reconversie a sectorului în următorii ani).
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News