Celebră la Paris, necunoscută în România. Genica Athanasiou, poveste de viață
Este una dintre româncele faimoase despre care românii nu ştiu mai nimic: Genica Athanasiou, pe numele său real Eugenia Tănase. Născută la București în 1897 dintr-un tată albanez venit în România și o mamă din Banat, Eugenia şi-a petrecut copilăria alături de sora geamănă în cartierul Uranus, cartier din care astăzi nu au mai rămas decât foarte puține zone nedemolate.
Violențe la Paris. Protestatari ieșiți în stradă împotriva unei gale pro-Israel s-au bătut cu forțele de ordine
Un vlogger a demascat mai mulți români care păcăleau turiștii cu jocul „alba-neagra” la Turnul Eiffel
John Malkovich joacă din nou la Timișoara, cu casa închisă
Prezență record la vot, în Franța
Franța stă pe un butoi de pulbere înaintea alegerilor de duminică: violențe și amenințări cu moartea. Mii de polițiști sunt în alertă
Atac armat la o nuntă din Franța
Un primar a plătit o „vrăjitoare” cu bani publici ca să-i facă legătura cu tatăl mort și să-i ghicească viitorul
Strat de 30 de centimetri de grindină pe străzi din Franța
Dineu cu fast în onoarea lui Xi Jinping la Paris
A emigrat la Paris în anul 1919, unde şi-a derulat cariera în cercurile experimentale de teatru și film. A fost înconjurată de artişti celebri ai avangardei pariziene, din anii '20 ai secolului trecut. Jean Cocteau i-a dedicat tragedia Antigona, iar marele fotograf Man Ray a fotografiat-o în port popular românesc.
Românca faimoasă din avangarda pariziană
„Genica a venit la Paris, chiar dacă părinții ei s-au împotrivit. A decis să renunțe la Conservatorul de la Bucrești, pentru a se înscrie la Conservatorul din Paris. S-a plictisit repede de cursurile de dicție, așa că s-a înscris la cursuri mai moderne, inovatoare, și atunci și-a început, de fapt, cariera. L-a cunoscut pe Charles Dulin, care a fondat trupa de teatru „Atelier”. De fapt, Genica a urmat o carieră în teatru și cinematografie în Franța. În România, da, a revenit, dar doar în cadrul familiei, a fost o vizită privată. De aceea o cunosc puțini români”, explică Laurence Meiffret.
Laurence Meiffret este cercetătoare și autoare de studii de istoria teatrului, absolventă de Istoria artei. În prezent, scrie o biografie detaliată a Genicăi Athanasiou și pregătește o expoziție documentară.
Viaţa Genicăi Atanasiou a fost puţin cunoscută publicului român. Ajunsă la Paris în anul 1919, l-a cunoscut pe Antonin Artaud, poet și actor, cel ce avea să devină unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai teatrului din secolul XX.
Laurence Meiffret - cercetător de istoria teatrului: „Antonin Artaud avea un mod extraordinar de a scrie dedicații. Prima dedicație pentru Genica a fost în Ombilicul limburilor, când i-a scris: Pentru Genica, această carte scrisă înlăuntrul ei”.
Alături de Artaud, Genica avea să trăiască o tumultuoasă poveste de dragoste. Şi tot alături de el, a jucat în piese de teatru experimental, în Parisul anilor '20-'30.
„Antigona” lui Cocteau, dedicată unei românce. Costumele, create de Coco Chanel
Reporter: Genica a jucat în „Antigona” lui Jean Cocteau...
Laurence Meiffret: Da, a fost debutul ei...
- Iar costumul pe care l-a purtat a fost special, având în vedere proprietarul acestuia...
- Da, creatoarea costumului, de fapt a tuturor costumelor din „Antigona” lui Cocteau, a fost Coco Chanel. Aceasta voia de mult să creeze costume pentru teatru și pentru „Antigona” a creat ceva total atipic pentru o tragedie antică. A creat costume din materiale rigide, s-a axat pe cusături speciale, nu se mai văzuse așa ceva. Așa că au fost remarcate, s-a scris mult în presă despre acest lucru.
Șocant pentru un film din anii '20: Genica Athanasiou, într-o scenă de nuditate
- Apoi Genica a jucat într-un film suprarealist, „Cochilia și clericul”, înainte chiar de apariția filmelor lui Bunuel...
- Exact! A fost primul film suprarealist, după un scenariu de Antonin Artaud. Vorbim de începuturile suprarealismului, iar realizatoarea filmului, Germaine Dulac, a fost acuzată de suprarealiști că a înțeles greșit scenariul oniric al lui Artaud. Evident, a urmat un scandal, iar Genica, pentru că interpreta rolul principal, a fost remarcată, dar și lăudată de marii regizori ai momentului.
- În film este și o scenă de nuditate, este șocant pentru anii '20...
- Da, este scena faimoasei cochilii (vezi video - n.r.). De fapt, este vorba de un vis al autorului, nu știm dacă a fost real sau nu. Este scena în care Genica apare cu sânii goi, după ce clericul îi smulge cochiliile din plastic. O astfel de scenă ar fi putut duce la un scandal, dar nu pentru asta a fost scandalos filmul.
Genica Athanasiou, muza lui Man Ray
Muză a faimosului fotograf Man Ray, iubită şi parteneră de scenă a celebrului Artaud, membră a trupei de teatru a lui Alfred Jarry, dar şi inspiraţie pentru Jean Cocteau, Genica Athanasiou a fost una dintre figurile extrem de apreciate ale avangardei pariziene. Şi a rămas necunoscută publicului român, până azi.
Laurence Meiffret - cercetător de istoria teatrului: „Genica voia să lucreze în teatru, să interpreteze texte, să facă mimă. Nu agrea statutul de vedetă. Partea asta siropoasă a meseriei de actor nu-i plăcea. Așa că nu a intrat în joc”.
Reporter: Alida Mocanu
Imagine: Andrei Captarenco
Editor web: Luana Păvălucă
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News