Monumentul dedicat eroilor Revoluției, profanat și transformat în toaletă publică la câțiva pași de Ministerul de Interne

Monumentul dedicat eroilor Revoluției din 1989 a fost profanat și transformat în toaletă publică, deși este la câțiva metri de Ministerul de Interne. Unii îl acceptă ca simbol. Alții îl hulesc și-l poreclesc în fel și chip. Bucureștiul nefamiliarizat cu arta îi zice „Țeapa lui Ghilduș”, „Cartoful pe băț”,  „Măslina în scobitoare” sau chiar „Țeapa de 53 de miliarde”. Ultima poreclă i se trage de la cele 53 de miliarde de lei vechi pe care statul român le-a plătit pentru el în 2004.

Fațetele exterioare, care susțin lista celor 1.500 de martiri ai Revoluției, sunt murdare și au instalația de iluminat distrusă. Locul insalubru este la maximum cincizeci de pași distanță de ferestrele Ministerului Afacerilor Interne.

Lângă monument sunt o grămadă de coroane uscate, inclusiv coroana cu tricolor depusă de ministrul de interne. Coroanele acestea funerare oficiale au acoperit baza monumentului în decembrie anul trecut.

- Și miroase și urât, spune un bărbat aflat în preajmă.

- WC public!

- Da!

Pentru „Memorialul renașterii – Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989”, cum îi spune în acte acestui ansamblu monumental, au fost plătiți 53 de miliarde de lei vechi, în anul 2004. De soarta sa trebuia să se ocupe societatea și Ministerul Culturii.

„Erau sparte bucăți importante din statuie, profanată, graffiti... Aici, în spate e WC-ul public!  Monumentul, indiferent ce s-ar zice: că-i țeapă, că nu-i țeapă, e monumentul Revoluției Române și trebuie respectat ca atare”, spune Ionel Stoicescu, sculptor restaurator.

Părerile bucureștenilor

Părerile bucureștenilor despre monument sunt împărțite.

„Ăsta este negul de pe... am mai repetat!”, spune unul dintre ei apropiindu-se de monument. „Dacă ăsta reprezintă ceva... Cum aș lua-o... Revoluția? Adică ce? E prea abstract pentru mine! E prea abstract”, recunoaște el.

***

- Ce reprezintă pentru matale monumentul ăsta? 

- Nimic! spune un bărbat.

- Adică?

- Ce poate să reprezinte un...

- Poftiți? 

- Ce poate să reprezinte un d-ăsta? Monument d-ăsta!

***

- Ce reprezintă pentru dumneavoastră?

- Durere neîncetată! Și pentru tot ce s-a întâmplat și pentru lipsa de grijă față de acest loc sfânt, mărturisește o doamnă.

***

- De ce ar profana o persoană un monument?

- Ăăă... Păi, nu știu. Cred că-n primul rând din prostie! este de părere o altă femeie.

Păzit cu Poliția Locală

Administrația Monumentelor din Capitală a preluat monumentul de la Ministerul Culturii acum un an, l-a reparat luna aceasta, dar de teama huliganilor, nu îndrăznește să-l redea publicului până când nu încheie un protocol de pază permanentă cu Poliția Locală.

„Au fost profanate numele tuturor revoluționarilor, celor 1.500, care sunt aici, în stânga, inscripționate. Degradarea a fost una puternică și acum suntem în măsură să spunem că lucrările sunt aproape finalizate. Vom face demersuri să putem aloca un om de la Poliția Capitalei care să asigure pază. Permanentă probabil că trebuie la acest monument”, spune Oana Zaharia, directorul AMPT București.

Poreclita „țeapă” din Piața Revoluției este un proiect al sculptorului Alexandru Ghilduș, selectat în anul 2004 dintr-un total de 15 oferte. Piatra de temelie i-a pus-o, în același an, fostul președinte Ion Iliescu.

Editare web: Luana Păvălucă

• Etichete:
• monumente
• revoluția 1989
• monumentul revolutiei
• profanare monumente
• alexandru ghildus

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei