România la bilanț. Ați fi ales salarii mărite, dacă vin la pachet cu prețuri și dobânzi mai mari?
Cum se mai descurcă statul cu banii? Bugetul e în continuare pe minus. Aflați cifrele dintr-un nou episod „România la Bilanţ”.
Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun
Heat-flation și sog-flation
Gramaj mai mic, preț la fel de mare. Fenomenul scumpirilor mascate a luat amploare
Dăianu avertizează Guvernul: Sper să nu ajungem să plătim taxa prin inflație
Alimentul care s-a scumpit de aproape trei ori din 2021
Mugur Isărescu: Avem o problemă fiscală majoră
Europenii devin tot mai săraci și cumpără mai puțină mâncare, pentru a face economie
Ciolacu vrea să scadă prețurile alimentelor
NYT: Europa se confruntă cu scumpiri uriașe la alimentele de bază
În mod normal, suntem obişnuiţi să numărăm pierderile după prima jumătate a anului, când apare şi prima rectificare bugetară, dar acum, în 2018, cheltuielile au accelerat puternic în faţa veniturilor. Aproape 8% din PIB în doar trei luni. Adică aproape 71 de miliarde de lei, 13 miliarde în plus faţă de anul trecut. Acesta este costul a ceea ce Guvernul numeşte bunăstare în acord cu programul de guvernare.
Ce aţi fi ales între salariile mărite şi efectele imediate ale acestora? Adică inflaţie şi dobânzi mai mari. Dacă întrebăm la Ministerul Finanţelor, aflăm că ei au aceste date sub control, nu e aşa grav că au crescut costurile cu salariile cu 18%. Asta susţin oficialii. Dar dumneavoastră mai aveţi datele sub control când ratele pentru creditele în lei cresc constant din cauza ROBOR? Aţi calculat cât vă costă utilităţile acum, faţă de vara anului trecut?
Au crescut salariile atât de mult încât să acopere scumpirea traiului de zi cu zi? Ştiţi unde se mai vede faptul că viaţa e mai scumpă? În încasările din TVA ale statului. Sunt ceva peste 13 miliarde de lei acolo, evident mai mult ca anul trecut, circa 280 de milioane de lei în plus, sume crescute mai mult din inflaţie decât din consum. Pentru că, dacă ne uităm peste ce zice statistica, consumul frânează. Nu mai creşte în ritmul anului 2017 pentru că oamenii ţin mai mult de bani când văd în primul rând în ce direcţie merg ratele.
Singura creştere notabilă pe consum e în dreptul alimentelor. La polul opus - carburanţii. Vedem tot mai multe maşini pe străzi, dar consumul de carburanţi scade. E drept, s-au scumpit şi aceştia. Statistica spune că preţurile sunt cu peste 2% mai mari în cazul lor şi politicienii ne spun că de vină e mediul extern. Da, s-a scumpit barilul de petrol. Dar să nu uităm că anul trecut, aceiaşi politicieni reintroduceau supraacciza. Că nu s-a văzut imediat în preţ se datorează tocmai faptului că petrolul a fost ieftin. Acum s-a scumpit și adunăm şi creşterea barilului, şi supraacciza la pompă.
Nimic în economie nu funcţionează independent. Avem o succesiune de cauze şi efecte şi, în final, ne ajunge nota de plată. Acela este momentul în care vedem dacă plătim ce am consumat noi sau achităm şi nesăbuinţa altora. 80 la sută dintre salariaţii din România au avut fie salariul mărit, fie la acelaşi nivel cu 2017. Şi unii, şi alţii, şi cei care iau acum mai puţin bani, plătesc mai mult pentru facturi, au rate mai mari, dau mai mulţi bani pentru mâncare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News