Povestea lui Nunu, "dacul" care apără Cetatea Sarmizegetusa de 60 de ani

Sarmizegetusa Regia îi este casă de peste 6 decenii, vreme în care i-a învățat legendele și istoria, i-a bătut cărările și i-a protejat templele. Vladimir Brilinski, sau Nunu, așa cum îl știe toată lumea, este cel mai aprig susținător al fostei capitale a statului dac condus de Decebal. A muncit ca un haiduc să ajute cetatea din Munții Orăștiei, iar când Sarmizegetusa a fost preluată de consiliul județean, postul de administrator al sitului a venit de la sine. "Dacul" de la Sarmizegetusa este unul dintre oamenii care fac România şi mai mare şi pe care Digi24 vi-i prezintă în prag de Centenar.

Sprijinit în toiag, Nunu bate cărările pe care le cunoaşte atât de bine. Fiecare pas îi este urmat îndeaproape de Fetiţa, căţeluşa pe care a salvat-o de mică şi acum a devenit, alături de el, păzitoarea cetăţii care ţinea cândva piept legiunilor romane.

Sarmizegetusa Regia îi este casă lui Nunu încă de când era de-o şchioapă.

Vladimir Brilinski, administrator Sarmizegetusa Regia: Acum 60 de ani am fost prima dată aici, adus de tata. Veneam cu sora mea și ne jucam în mijlocul templelor de-a Decebal și Andrada, Decebal și sora lui. Au fost 60 de ani în care m-am îndrăgostit iremediabil de acest loc pe care îl prețuiesc ca pe viața mea.

Ceea ce părea a fi doar o joacă de copii, s-a transformat apoi în cel mai serios lucru.

Vladimir Brilinski: Nu este a doua mea casă, este prima mea casă. Așa spune familia, așa îmi spun prietenii, așa simt eu, că aici sunt acasă, aici simt că trăiesc.

Bucuria de a vedea zilnic cetatea pe care o iubește atât de mult a fost nu de puține ori umbrită de problemele pe care a trebuit să le rezolve. În anii în care era pasată între diferite instituții ale statului, Sarmizegetusa Regia devenise de fapt un loc al nimănui. Nunu știa însă că trebuie să îl apere. În misiunea sa a avut alături un aliat de nădejde: un baston din lemn de alun.

Vladimir Brilinski: Am încrustat pe ea confruntările pe care le-am avut cu cei care voiau să distrugă monumentele sau cu cei care voiau să fure aurul. Nu de fiecare dată am și câștigat, dar au fost și momente în care am fost extrem de satisfăcut că am reușit să opresc un lucru rău împotriva Sarmizegetusei Regia.

Greu i-a fost și până la mijlocul anilor 2000, când braconajul arheologic a înflorit în cetatea din Munții Orăștiei. Paradoxal, chiar hoții de comori au fost cei care au demonstrat întregii lumi că dacii aveau și prelucrau aur.

Vladimir Brilinski: Dacă spuneai lumii științifice ceva despre ceea ce înseamnă aurul dacic și că există aur dacic, erai considerat nebun, dar aici se fura într-o veselie.

Atunci s-a aflat şi despre celebrele brățări dacice, găsite aici de jefuitori. 12 dintre ele au fost răscumpărate de statul român, una a fost recuperată, dar pe alte 14 autorităţile încă le mai caută în lumea întreagă.

Vladimir Brilinski: A fost foarte greu pentru că a fost distrus foarte mult și s-a furat, s-au furat bunuri patrimoniale de zeci de milioane de euro care au luat drumul străinătății sau au făcut obiectul unor activități ilicite. A fost greu, pentru că aici este vorba despre aur, este vorba despre patimă, este vorba despre lăcomie, toate păcate zburate din cutia Pandorei.

Lucrurile au început apoi să se mai liniștească. Dar nu şi pentru Nunu, care a văzut mereu în cetatea lui Decebal adevărata provocare a vieții lui. În 2012, când situl a fost preluat de consiliul județean Hunedoara, Nunu a devenit administratorul cetăţii.

Vladimir Brilinski: Frunzele își schimbă culorile, cețurile de pe Godeanu sunt altele, lumina este alta, astăzi plouă, mâine ninge, apoi este soare, întotdeauna e foarte frumos la Sarmizegetusa, pentru că nicio zi nu seamănă cu cealaltă.

Nunu iubește nu doar cetatea, ci şi pe cei care îi ies în cale pe cărările bătătorite ale sitului. Le zâmbește și le povestește cu încântare cum Sarmizegetuza lui va fi în sfârșit restaurată și readusă la forma ei de acum 2000 de ani.

Vladimir Brilinski: Este fascinant să îți imaginezi cum cărau dacii, de exemplu, 3-4 tone de piatră, ca să construiască aceste minunății, temple, ziduri de apărare și de susținere, clădiri chiar, este nemaipomenit să ai această senzație și să îți poți permite să visezi atât de mult.

Nunu Brilinski iubește România. Pentru el, Sarmizegetusa este primul cuvânt pe care orice român ar trebui să îl învețe și să poarte apoi mereu în suflet ceea ce el numește primul pământ românesc.

Vladimir Brilinski: Ar trebui ca fiecare român să înțeleagă că, dacă vrea să schimbe ceva, nu neapărat trebuie să iasă în stradă, ci să meargă întâi acasă, iar acasă înseamnă Sarmizegetusa Regia pentru toată România.

• Etichete:
• vladimir brilinski
• cetatea sarmizegetusa

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei