Mircea Cantor: Lumea prin ochii unei acvile
Putere, arhetip, curaj - acesta este Mircea Cantor. Recunoscut ca unul dintre cei mai mari artişti contemporani, lucrările lui Mircea Cantor pot fi văzute şi la Centrul Pompidou de la Paris şi la Reina Sofia la Madrid, dar şi la Sydney sau Tokio. Artistul e direct, surprinzător, conectat perfect la tehnologia secolului 21. Pe care o foloseşte ca să exprime adevăruri vechi de când lumea.
Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor
Premieră în România: Luciul apei Mării Negre a fost scos la licitație
Se vinde o fostă vilă a lui Ceaușescu. Cât cere statul pe clădire
Fotografia virală pentru care un român a primit un premiu internațional
Una dintre emblematicele jachete din piele ale lui Michael Jackson a fost vândută la licitație
Bărbatul care vrea să doneze două case victimelor exploziei de la Crevedia
Papa Francisc și-a vândut ceasul, un model din plastic de aproximativ 60 de euro
Zelenski acuză Crucea Roșie că nu intervine pentru prizonierii de război
Cum se întârzie o autostradă
Născut în 1977, la Cluj, Mircea Cantor încearcă să îmbrace incertitudinea și complexitatea vieții cu gesturi simple. Abordează medii diverse: fotografie, sculptură, video, desen și instalație. Lucrările sale sunt expuse în muzee de artă contemporană la Paris, New York sau Madrid. Printre expoziţiile recente se numără: "Ruinele tale sunt steagul meu" la Roma în 2017, " Adjective to your presence " la Tokyo în 2018, " Vânătorul de imagini " la Paris şi "Înainte" la Nantes, anul trecut.
Mircea Cantor e aproape imposibil de prins în cuvinte. Un motiv tehnic ar fi că cel mai adesea artistul îşi exprimă ideile, mesajul, spune poveşti adevărate mai ales prin înregistrări video şi instalaţii multimedia. Ca să înţelegi trebuie să vezi sau să fii acolo. Un alt motiv este adâncimea conceptuală a ceea ce înţelegi din ceea ce îţi arată Mircea Cantor. Încă un motiv este că o dată ce ai prins ideea din zbor, uneori zbor la propriu, ea se multiplică în straturile cele mai profunde ale conştiinţei.
Mircea Cantor evocă arhetipuri. Iar în faţa ceremoniilor pe care artistul ţi le desfăşoară înaintea ochilor nu poţi decât să deschizi bine ochii. Să vorbeşti în timpul unui ritual echivalează cu o blasfemie. În faţa instalaţiilor şi scenografiei lui Mircea Cantor, simţi nevoia să taci. Omul te ia de mână şi te duce la templu.
Ce altceva decât un îndemn la esenţial va să însemne momentul "Sic tranzit gloria mundi" prezentat la Sydney în 2014? Aşa trece gloria lumii e un traseu luminat de artificii care se termină într-un minut şi patruzeci de secunde.
COM sic tranzit gloria mundi.
Şi nu e aşa că tresăriţi în faţa simplităţii absolute a femeilor din toate timpurile cu măturile lor benigne, fiinţe care îşi croiesc soarta din gesturile casnice cele mai banale? Reprezentaţia "Tracking hapiness" - Luând urma fericirii, gest ce trebuie făcut mereu şi mereu şi mereu, ca respiraţia, Tracking happines prezentată în 2014 la Zurich are ceva din filonul de aur vechi din Citadela lui Saint-Exupery - Citadela cu principe, templu, dansatoare misterioase, apărători loiali, trădători. aliaţi şi duşmani, în care toate - inclusiv moartea, boala sau trădarea sunt la locul lor, incluse în ordinea lumii.
De altfel, Mircea Cantor, artistul distins cu premiul Ricard în 2004 şi premierul Marcel Duchamp în 2011, pentru maniera surprinzătoare în care include obiecte comune în reveriile sale plastice, a debutat în 2017 în scenografie cu "Micul Prinţ" - cea mai răspândită carte din literatura franceză din toate timpurile.
Din narativul acesta atât de puternic, dar atât de mân gâietor face parte inclusiv lucrarea pe care Mircea Cantor a ales să o doneze organizaţiei de Crucea Roşie pentru ajutorarea familiilor care au nevoie de alimente şi medicamente. Se numeşte "Maternitate". Unii vor spune că seamănă cu o icoană. Puteţi licita pentru ea pe 2 iulie la licitaţia Armark. Veţi avea o icoană desenată de marele Mircea Cantor.
Dar mai mult decât atât. În 2011, Mircea Cantor a primit mână liberă de la Muzeul Vânătorii şi Naturii din Franţa să exprime conceptul de "teritoriu" - adică întindere, pâmânt, cer, proprietate, apartenenţă, apărare. Ei bine, personajul central al poveştii video înfăţişate de Mircea Cantor este un vultur dresat să vâneze drone înălţate ilegal în preajma unor obiective sensibile, baze militare de pildă.
Acvila învinge drona, inamicul, intrusul. Acesta este citadela lui Mircea Cantor. Să faci sau nu parte din ea e o chestiune de opţiune personală. Dar e sigur că presupune curaj. Curajul de a afirma binele.
Aquivila non capit muscas. Vulturul nu prinde muşte. Vulturul nu îşi pierde vremea cu meschinării. Îşi apără citadela şi tot ce al ei. Punct.
Editor web: Liviu Cojan
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News