Fostul președinte peruan Alberto Fujimori a murit. De ce a ajuns în închisoare, deși era apreciat de unii pentru că a adus stabilitate
Fostul președinte peruan Alberto Fujimori, una dintre cele mai controversate figuri ale țării, a murit la vârsta de 86 de ani. Apreciat de unii pentru faptul că a adus stabilitate în Peru, el a ajuns totuși în închisoare pentru corupție și crime împotriva umanității. Copiii lui au anunțat miercuri că tatăl lor a murit în capitala statului Peru, Lima.
Fujimori a câștigat popularitate în timpul mandatului său de zece ani, conducând economia pe o cale mai bună și înăbușind o insurgență violentă, scrie Deutsche Welle.
Cu toate acestea, conducerea sa tot mai autocratică și toleranța față de încălcările drepturilor omului de către forțele de securitate peruane l-au făcut să fie denigrat de mulți.
„După o lungă luptă cu cancerul, tatăl nostru, Alberto Fujimori, tocmai a plecat la Domnul”, au scris copiii săi Keiko, Hiro, Sachie și Kenji Fujimori pe platforma de socializare X.
De ce a fost Fujimori o figură controversată?
Fujimori, care a condus Peru din 1990 până în 2000, a fost fiul unor emigranți japonezi și a devenit important în politică după o carieră ca președinte de universitate și profesor de matematică.
În timpul predecesorului lui Fujimori, Alan García, Peru se afla în „haos economic și politic”, iar forțele armate peruane au luat în calcul o lovitură de stat.
Cu toate acestea, victoria outsiderului politic Fujimori în 1990 a făcut ca acest lucru să devină mai puțin urgent, iar noul președinte a pus în aplicare o mare parte din agenda neoliberală și autoritară a armatei.
În timp ce se afla la putere, a ordonat o represiune în mare măsură reușită împotriva celebrelor gherile de stânga Sendero Luminoso și Tupac Amaru - o faptă pentru care a fost lăudat de mulți. El a dat frâu liber armatei și șefului spionilor, Vladimiro Montesinos, pentru a elimina practic insurgența de stânga.
De asemenea, se consideră că a salvat economia dintr-o perioadă de hiperinflație, privatizând industriile de stat și reducând cheltuielile publice.
Puteri legislative și judiciare depline
În 1992, el a dizolvat Congresul și sistemul judiciar și și-a asumat puteri legislative și judiciare depline, cu sprijinul militarilor săi.
Cu toate acestea, mulți l-au disprețuit pentru că a permis o mulțime de încălcări ale drepturilor omului, precum și pentru economia neoliberală pe care a susținut-o.
Administrația Fujimori a fost implicată în numeroase cazuri de execuții extrajudiciare, dispariții forțate și tortură. În plus, zeci de mii de femei indigene - văzute ca un obstacol în calea dezvoltării - au fost sterilizate forțat.
Apărătorii drepturilor omului l-au condamnat, de asemenea, pe Fujimori pentru că a promovat o lege de amnistie generală care a iertat încălcările drepturilor omului de către forțele de securitate în timpul campaniei „antisubversive” din Peru din 1980 până în 1995.
16 ani în închisoare
Preşedinţia Republicii Peru a confirmat "vestea tristă", prezentând "sincere condoleanţe familiei". "Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace!", se încheie comunicatul prezidenţial, scrie AFP, preluată de Agerpres.
"Ne vom coordona cu familia pentru a le cunoaşte dorinţele cu privire la funeraliile fostului preşedinte", a indicat şeful cabinetului ministerial.
Fostul lider, născut în Japonia, a fost eliberat în decembrie la ordinul Curţii Constituţionale "din motive umanitare", în pofida opoziţiei justiţiei inter-americane, după ce a petrecut 16 ani într-o închisoare din estul Limei.
Acolo ispăşea o pedeapsă de 25 de ani pentru crime împotriva umanităţii, în special pentru două masacre de civili comise de un escadron al armatei în cadrul luptei împotriva gherilei maoiste din Sendero Luminoso (Calea Luminoasă) la începutul anilor 1990.
”El Chino” (Chinezul)
Fostul preşedinte supranumit "El Chino" (Chinezul), care a divizat profund ţara, a fost internat în spital de mai multe ori în ultimii ani. A fost diagnosticat cu o tumoare malignă în luna mai la limbă, unde avea o leziune canceroasă de mai bine de 27 de ani. În 2018, Fujimori a făcut public un diagnostic de tumoră pulmonară.
Starea lui de sănătate s-a deteriorat rapid în ultimele zile, după ce în august finalizase radioterapia la nivelul gurii, au indicat pentru AFP surse apropiate familiei.
Un preot catolic a sosit miercuri după-amiază la locuinţa sa din cartierul San Borja la Lima, unde locuia cu fiica sa cea mare, Keiko Fujimori.
Fujimori a fost văzut ultima dată în public pe 5 septembrie, părăsind o clinică din cartierul Miraflores, unde a fost supus unei tomografii, după cum a dezvăluit el însuşi.
Adept al neoliberalismului
Adept al neoliberalismului, Alberto Fujimori a fost un "precursor în America Latină al unui stil de politică", a declarat pentru AFP analistul politic Augusto Alvarez. Potrivit acestuia, fostul preşedinte, care a apărut pe scena publică cu o neaşteptată victorie electorală împotriva scriitorului Mario Vargas Llosa, viitor laureat al Premiului Nobel pentru literatură, a promovat un model "autoritar şi populist" care a fost reprodus în multe alte ţări, atât de mişcări de stânga, cât şi de dreapta.
Fostul preşedinte lasă în urmă în ţară o imagine contrastantă. Pentru unii, el este omul care a impulsionat creşterea economică a ţării prin politicile sale ultraliberale şi a luptat cu succes împotriva gherilelor din Calea Luminoasă (maoistă) şi Mişcarea Revoluţionară Tupac Amaru (guevaristă).
Alţii îşi amintesc în special de scandalurile de corupţie şi de metodele sale autoritare care i-au adus condamnarea.
Fiica sa Keiko Fujimori a preluat torţa politică, dar a eşuat de trei ori în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Pe 14 iulie, lidera principalului partid de dreapta al ţării a anunţat că tatăl ei va candida la alegerile prezidenţiale din 2026, neştiind dacă ea va putea participa deoarece, urmărită penal pentru spălare de bani, Parchetul a cerut 30 de ani de închisoare împotriva sa.
La începutul lui august, Peru a aprobat o lege declarând prescrise crimele împotriva umanităţii comise înainte de 2002 de care ar fi putut beneficia Alberto Fujimori.
Aprobată în ciuda unei rezoluţii a Curţii Inter-Americane a Drepturilor Omului la mijlocul lui iunie reclamând suspendarea procesului legislativ, de aceasta vor beneficia sute de alţi ofiţeri acuzaţi de abuzuri în timpul conflictului intern din anii 1980 şi 1990 care a făcut aproximativ 69.000 de morţi şi 21.000 de dispăruţi.
Editor : Marina Constantinoiu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News