După trei exiluri, unul mai dureros decât altul, Elena a murit în Elveția. Astăzi, Regina-Mamă se întoarce în țară
O viață între căsătorii, alianțe, asasinate, lovituri de stat și... exiluri. Principesa Elena a Greciei a știut de foarte tânără că va părăsi ţara natală, dar viaţa o va rupe şi de țările de adopție, România și Italia. După trei exiluri, unul mai dureros decât altul, Elena avea să moară în Elveția, la Lausanne, la 86 de ani. Vineri, orice exil ia sfârşit. Cortegiul funerar al Elenei va ajunge la ora 12.00 la Palatul Elisabeta, iar după amiază, la Curtea de Argeş.
Geoană: „Dumnezeu să-i dea sănătate” Regelui Mihai
Cine a fost prințul Philip
Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai
Copiii români de la țară, victimele sărăciei
Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul
„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi
Ciolacu, criză de furie
Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații
Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025
"Curtea de la Fiesole", refugiul Elenei
Fiesole, o colină plină de reședințe cochete, multe vechi de secole, care oferă o panoramă superbă asupra Florenţei. Printre ele, vila Sparta, numită aşa de Elena a României, în amintirea Greciei natale. Acest mic palat renascentist avea să se dovedească singurul loc de liniște și libertate, cu adevărat al ei, din tumultoasa viață a Elenei.
1917 | Elena, în exil alături de Constantin I
La 21 de ani, când pleca în primul său exil, Elena înțelesese deja că pentru capetele încoronate nu există garanţii de securitate. Trăise drama asasinării bunicului şi spaima atentatelor la viaţa tatălui său. Mai târziu, când traiul la Bucureşti a devenit imposibil, din cauza fostului soţ şi a amantei lui, Elena Lupescu, principesa-mamă a fost obligată să-l lase pe Mihai în grija tatălui.
1932 | Elena, silită să se despartă de fiul ei
Izgonită practic din România de autoritarul Carol al II-lea, Regina Elena s-a văzut pentru a doua oară în viaţă exilată. Regele României i-a trimis totuşi banii rezultaţi din vânzarea vilei de la Mamaia, dăruite ei de Regina Maria. Elena a folosit aceşti bani împreună cu alţii de la familia regală a Greciei pentru a cumpăra Vila Sparta de la Florenţa. Carol şi Elena îşi vor împărţi mobilierul şi operele de artă care împodobeau această casă de pe bulevardul Kiseleff, casa care ar fi trebuit să fie căminul lor fericit.
Restaurarea vilei Sparta de la Florenţa și a grădinii şi galeriile Florenței au ajutat-o pe Elena să-şi depăşească suferinţa. Reședința ei a devenit un loc căutat de celebrități, intelectuali, politicieni.
Diana Mandache - istoric MNIR: Acea vilă, încă din secolele XV-XVI, era un loc de întrunire al unor faimoși scriitori sau artiști din acea zonă toscană, deci era un întreg univers spiritual, o tradiție pe care regina Elena avea să-l ducă mai departe. Avea o cultură, o educație legată de artele plastice, artă în general și literatură.
Vila Sparta, cuibul liniștit al Reginei Elena
Mâhnirea Reginei era că Mihai avea voie să o viziteze numai de două ori pe an. Pentru el, Regina-Mamă a amenajat un pavilion care păstrează și astăzi memoria Regelui. La fel şi trandafirii plantați de Regina-Mamă pentru fiul ei.
Septembrie 1940 | Regina Elena se întoarce în țară
De aici, din refugiul florentin, Elena a plecat în septembrie 1940 către țară. Mihai redevenise rege la 19 ani şi avea nevoie de înţelepciunea şi tactul ei, de contactele ei diplomatice. Ambasadorul român la Roma, Raoul Bossy, care a însoțit-o în prima parte a călătoriei cu trenul, scria în memoriile sale, impresionat de comportamentul ei de "grande dame", o mare doamnă:
"Amintirile unui diplomat român", 1918-1969, Raoul Bossy: „Am fost primit imediat de Regina-Mamă Elena, încă atrăgătoare și încântătoare, deși trecuseră zece ani de când o văzusem ultima dată. Era îngrozită de responsabilitățile care apăsau acum pe umerii fiului ei. "Tatăl lui (Carol al II-lea - n.r.) nu-i permitea nicodată să discute cu nimeni, nici măcar cu miniștrii. Mi-a spus că era nevoit să mituiască personalul Palatului, pentru a-i aduce un ziar".
1948 | Țara rămâne dincolo de Cortina de Fier
În 1948, după opt ani de eforturi teribile, speranţe distruse şi ocuparea României de trupele sovietice, Elena revenea la Fiesole. Nu va mai pleca de aici trei decenii. Doar călătorii scurte pentru momente deosebite, precum nunta lui Mihai cu Anna de Bourbon Parma, la Atena, în iunie 1948. Tot acolo, cu zeci ani mai înainte, Mihai îi fusese cavaler de onoare unchiului care îi oferea acum o ceremonie de rang regal.
Diana Mandache - istoric MNIR: Nunta de la Atena evident a fost organizată pentru că era locul regal și al familiei în care se putea desfășura nunta regelui Mihai. Era vorba de Pavlos, care era unchiul lui Mihai.
Între timp, Curtea de la Fiesole atrăgea din nou irezistibil protipendada europeană.
Anna Ravoni - primar Fiesole: Regina a fost foarte iubită aici, mai ales în acea perioadă. Toți intelectualii străini care ajungeau aici la Fiesole, frecventau Vila Sparta.
Printre oaspeți, vărul Philip și Elisabeta
Printre oaspeţi s-a aflat şi regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. A adus-o în vizită soţul ei, prinţul Philip, vărul primar al Elenei, în amintirea vacanţelor petrecute în adolescenţă cu Mihai, la vila de la Mamaia. Cu toţii erau încântaţi de seratele din grădina vilei, sub cerul înstelat al Toscanei. Tot timpul însă, asupra gazdei și a oaspeților plana greutatea urgiei de acasă, din România. Mai ales că Regele Mihai a locuit câţiva ani la Fiesole, după abdicarea forţată din decembrie 1947. El nu avea o casă, Mihai şi soţia sa stăteau când la Elena, când la Copenhaga, la părinţii Anei.
Acum nu mai era un copil, ci bărbat în toată firea, cu soţie şi tot mai mulţi copii. Principesele României s-au bucurat de timpul în care au locuit la bunica lor. Apoi, regele şi familia sa s-au stabilit în Elveţia, unde Mihai îşi găsise de lucru. Aici se va retrage în cele din urmă și regina Elena.
În 1974, în Grecia se instaurează republica. Regele Paul nu o mai poate ajuta aşa că Elena nu mai are bani pentru întreţinerea vilei Sparta. Scrisorile Reginei Mamă descriu tristeţea deciziei inevitabile.
Diana Mandache - istoric MNIR: Aceasta este de pe 6 decembrie 1979, în care anunță vinderea iminentă a Vilei Sparta și plecarea în Elveția.
28 noiembrie 1982 | Elena moare la Lausanne/ Elveția
Suferindă, Regina-Mamă a fost obligată să părăsească micul paradis de la Florenţa şi să locuiască o vreme într-un apartament la Lausanne. S-a mutat apoi în casa închiriată în care locuia fiul ei la Versoix. Regina-Mamă Elena s-a stins la 28 noiembrie 1982 şi a fost înmormântată în cimitirul din Lausanne.
Editor web: A.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News