Digistoria - cele mai importante evenimente petrecute în 17 februarie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 16 august
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 iunie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 iunie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 15 iunie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 13 iunie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 11 iunie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 8 iunie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 4 iunie
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 iunie
1993 - DRUMUL SPRE NATO
Ion Iliescu, președintele României de la acea vreme, se întâlnește la sediul NATO din Bruxelles cu secretarul general al Alianției, germanul Manfred Wörner.
Iliescu exprimă oficial dorința României de aderare la NATO. Abia trecuseră trei ani de la Revoluție. În fostele țări comuniste din Europa de Est era încă o situație neclară.
De aceea, de la dorința exprimată de Iliescu și până la înălțarea drapelului României la sediul NATO au trecut 11 ani. România a ratat valul de extindere din 1997.
2008 - INDEPENDENȚĂ NERECUNOSCUTĂ
Kosovo, o provincie a Serbiei locuită majoritar de etnici albanezi, își declară unilateral independența față de restul țării. Era concluzia războiului din Kosovo, încheiat în 1999.
Serbia a contestat imediat legalitatea proclamației. SUA, Canada și multe state din UE au recunoscut independența. România și Spania sunt printre cele care nu recunosc.
Situața dintre Serbia și Kosovo este agitată și în prezent. Guvernul de la Priștina a depus, în decembrie 2022, cererea de aderare la UE, în ciuda statutului său incert.
1993 - SCHIMBĂRI DE SCRIERE
Academia Română a votat revenirea la scrierea cu "â" în interiorul cuvintelor și la "sunt", în loc de "sînt". Era anularea unei decizii luate de comuniști în 1954.
Revenirea la ortografia interbelică s-a discutat și votat la propunerea de atunci a președintelui Academiei. Totuși, decizia nu a fost acceptată în unanimitate.
Criticul literar Alex Ștefănescu a explicat, într-un interviu, că prin scrierea cu "â" scoatem în evidență latinitatea limbii române și renunțăm la o schimbare impusă politic.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News