Călin Georgescu promite Israelului că va muta ambasada României la Ierusalim. Îl invită pe Netanyahu la București, în ciuda CPI

Călin Georgescu, câștigătorul-surpriză al primului tur al alegerilor prezidențiale din România, este protagonistul unei serii de articole în presa din Israel, care face referire la o discuție telefonică pe care acesta ar fi avut-o cu ministrul israelian pentru Diaspora și Combaterea Antisemitismului, Amichai Chikli. Georgescu ar fi promis Israelului, cu această ocazie, că, a doua zi după ce va ajunge președintele României, îl va invita la București pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, care face obiectul unui mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale (CPI). Mai mult, Georgescu promite mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Două subiecte de politică externă extrem de delicate, pe care candidatul Georgescu le abordează, în încercarea de a contracara, prin câștigarea bunăvoinței Israelului și a comunității evreiești din România, într-un moment în care toți ochii sunt ațintiți pe declarațiile sale de-a lungul timpului, care sunt catalogate drept filo-legionare și proruse. 

Site-ul israelian ynet.co.il relatează că, „în ciuda hotărârilor CPI, un candidat la Președinția României declară: „Îl voi invita pe Netanyahu în vizită””.

„Călin Georgescu, care a obținut majoritatea voturilor în primul tur al alegerilor din România și este considerat prorus, i-a declarat joi ministrului israelian al Diasporei, Amichai Chikli, că, dacă va fi ales, îl va invita pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu la București chiar în a doua zi de mandat, în pofida deciziei Curții Penale Internaționale (CPI). De asemenea, el și-a exprimat dorința de a muta ambasada României la Ierusalim.

Odată cu emiterea mandatelor de arestare săptămâna trecută, posibilitatea ca Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant să părăsească Israelul a devenit mult mai complicată. Aceștia vor întâmpina dificultăți în a călători în străinătate, mai ales în cele 124 de țări membre ale Curții Penale Internaționale: majoritatea statelor europene, africane și sud-americane. Netanyahu și Gallant ar putea, teoretic, vizita una dintre aceste țări, dar numai dacă reușesc să le convingă să nu pună în aplicare mandatul Curții. Practic, emiterea acestor mandate îl transformă pe Netanyahu într-un lider „ostracizat””, scrie ynet.

A promis „toleranță zero față de orice caz de antisemitism în România”

Cu toate acestea, Georgescu a declarat, într-o convorbire telefonică cu ministrul israelian pentru Diaspora și Combaterea Antisemitismului, Amichai Chikli, că îl va invita pe Netanyahu la o vizită la București în a doua zi de mandat, indiferent de decizia Curții Penale Internaționale. De asemenea, a afirmat că, după alegerea sa, va implementa o politică de toleranță zero față de orice caz de antisemitism în România, mai precizează sursa citată.

„În timpul discuției, Georgescu și-a exprimat și dorința de a iniția procesul de mutare a ambasadei României din Israel la Ierusalim.

Ministrul Chikli i-a mulțumit lui Georgescu pentru angajamentul său în lupta împotriva antisemitismului și pentru recunoașterea faptului că decizia Curții Penale Internaționale de la Haga privind mandatele de arestare este nejustificată. „Ierusalim este capitala eternă a Israelului și, ca atare, este locul potrivit pentru sediile tuturor ambasadelor lumii”, a declarat ministrul, exprimându-și încrederea și speranța într-o întărire a relațiilor și a cooperării dintre cele două țări”, se arată în articolul jurnaliștilor de la ynet.

Un relativ amplu articol este dedicat aceluiași subiect și de site-ul Makor Rishon, care amintește că „în 2002, Călin Georgescu l-a numit pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare antisemite, un „erou național”. Astăzi, însă, el a declarat că se opune mandatului de arestare „regretabil” emis de Curtea Penală Internațională de la Haga împotriva prim-ministrului Israelului”.

Europa devine tot mai antisemită, nu doar pe străzile marilor orașe, ci și în Parlamentele diferitelor țări. De la 7 octombrie 2023, s-a înregistrat un vârf al incidentelor violente împotriva evreilor pe tot continentul. Însă, mai mult decât ura întâlnită în spațiul public, evreii din Europa se tem de liderii partidelor extremiste care câștigă teren în sondaje, amenințând să transforme statele lor în locuri tot mai periculoase, comentează jurnaliștii de la Makor Rishon.

„Cutremur politic”

„Acest scenariu s-ar putea concretiza și în România. Țara s-a trezit săptămâna aceasta într-un cutremur politic pe care niciun sondaj nu l-a anticipat. Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, candidat independent de extremă dreapta și un critic vehement al Occidentului, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu 22,59% din voturi, depășindu-l pe favorit, premierul social-democrat Marcel Ciolacu, care a obținut doar 19,55%. 

Câștigătorul din turul doi va prelua mandatul de la președintele în exercițiu Klaus Iohannis, care, timp de un deceniu, a condus țara pe calea integrării cu Occidentul. Însă, rezultatele primului tur al alegerilor au zguduit deja echilibrul unei țări devenite esențiale pentru securitatea Europei de Est. În ultimele două decenii, România s-a transformat radical – dintr-un satelit al fostei Uniuni Sovietice, a devenit unul dintre cei mai importanți aliați ai Occidentului la Marea Neagră, aderând la NATO și Uniunea Europeană în 2004”, scrie sursa citată.

„Importanța strategică a României a crescut dramatic de la invazia rusă în Ucraina. Granița de 650 de kilometri care o separă de Ucraina a devenit una dintre principalele linii de demarcație între lumea occidentală și Rusia lui Putin. În plus, portul Constanța de la Marea Neagră a devenit o adevărată „linie de salvare” pentru economia Kievului, după ce Rusia a blocat practic toate porturile ucrainene. 

Călin Georgescu, cunoscut printre altele pentru sprijinul său fervent față de Vladimir Putin, a decis să candideze ca independent după ce a părăsit un partid de extremă dreapta din Parlamentul României. Mare parte din campania sa s-a desfășurat pe TikTok, unde a devenit popular și a câștigat o susținere considerabilă. Având în vedere succesul său răsunător, comunitatea evreiască din România, care numără astăzi aproximativ 8.900 de membri, și-a exprimat îngrijorarea față de posibilitatea ca acest candidat extremist să devină președinte. 

De ce? În februarie 2022, într-un interviu acordat unei emisiuni de știri în prime-time, Georgescu a afirmat că Corneliu Zelea Codreanu a fost „un erou național care a luptat pentru moralitatea umană”. Declarația sa a fost imediat condamnată pe scară largă, inclusiv de comunitatea evreiască, deoarece Codreanu a condus Mișcarea Legionară, cunoscută pentru antisemitismul său declarat, implicarea în asasinate politice și acte de terorism grave. Georgescu l-a lăudat, de asemenea, pe Ion Antonescu, sub a cărui conducere au fost uciși cel puțin 280.000 de evrei.

Cu toate acestea, controversatul candidat politic a comentat în această dimineață (joi) mandatele „regretabile” emise de Curtea Penală Internațională de la Haga împotriva prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Georgescu a declarat că, dacă va câștiga alegerile prezidențiale, îl va invita pe Netanyahu într-o vizită la București în a doua zi a mandatului său”, relatează Makor Rishon. 

Confuzie în rândul comunității evreiești locale

Călin Georgescu a adăugat că, odată ales, va implementa o politică de toleranță zero față de orice incident de antisemitism în România, mai scrie site-ul israelian.

Jurnaliștii israelieni notează însă că această declarație, importantă și încurajatoare, din punctul de vedere al Israelului și al evreilor în general, a stârnit confuzie în rândul comunității evreiești locale. „Pe de o parte, comunitatea se teme de o creștere a antisemitismului pe fondul conflictului din Gaza, dar, pe de altă parte, nu uită trecutul întunecat al politicianului”, explică jurnaliștii.

Într-un amplu articol, în care sunt prezentate în detaliu toate evoluțiile de la București, de după anunțarea rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezindețiale, și site-ul Israel Hayom face o analiză a candidatului Georgescu, după ce o prezintă și pe contracandidata sa, Elena Lasconi. 

„Georgescu a exprimat susținere pentru Mișcarea Legionară, o organizație fascistă și antisemită activă în România între 1927 și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, iar  pe liderii acesteia i-a numit „eroi”. În timpul unei revolte a membrilor Mișcării în 1941, au avut loc pogromuri la București, în care au fost uciși 124 de evrei.

Mai mult, Georgescu l-a numit pe conducătorul României în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și aliat al lui Hitler, Ion Antonescu, „sfânt martir”. Antonescu a fost responsabil pentru Holocaustul din România, iar sub conducerea sa, aproximativ 400.000 de evrei au fost uciși în teritoriile aflate sub ocupația sa. Aceste declarații au fost extrem de controversate și au stârnit îngrijorare, mai ales în rândul comunității evreiești și al celor care se opun extremismului și antisemitismului”, scrie Israel Hayom, care notează promisiunea lui Georgescu de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, precum și despre intenția sa de a nu respecta mandatele de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Israel Hayom face referire la aceeași convorbire telefonică între Georgescu și ministrul Chikli, purtată joi.

„Este important de menționat că România, sub conducerea premierului social-democrat Marcel Ciolacu, este considerată o susținătoare a Israelului, iar acesta, deși nu a declarat explicit că va ignora mandatele de arestare, a exprimat nemulțumirea față de acestea. Ciolacu a vizitat Israelul în luna septembrie și s-a întâlnit cu Netanyahu”, amintește Israel Hayom.

Premierul ungar Viktor Orban, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii Europene, a anunțat că îl va invita pe Netanyahu la Budapesta să viziteze Ungaria, în semn de protest la adresa mandatului de arestare emis de CPI.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a subliniat faptul că decizia CPI este „obligatorie” și „trebuie respectată și pusă în aplicare” în toate statele semnatare ale acordului CPI. 

Statele Unite au „respins categoric” decizia CPI de a emite mandatul de arestare pe numele premierului israelian.

Editor : Marina Constantinoiu