În toate funcțiile publice pe care le‑am ocupat, am apreciat rolul mediului privat. Nu o dată, mi‑am amintit celebra glumă a preşedintelui american Ronald Reagan: „Cele mai înfricoşătoare cuvinte pe care le poate auzi un antreprenor de la cineva sunt următoarele: sunt din partea statului şi am venit să te ajut”. Viziunea mea este cea a unui stat care nu ratează nicio oportunitate să se dea la o parte din calea inițiativei private, impunând totodată – în mod evident – respectarea regulilor de către toate companiile. E timpul să demolăm zidurile birocrației, ale incompetenței şi ignoranței, dacă vrem cu adevărat să încurajăm antreprenorii români să rămână aici, acasă.
Când vorbim despre cum reducem corupția, despre cum reducem risipa din Bugetul municipalității, despre cum reducem costurile de timp, de bani și de nervi pentru bucureșteni sau firmele care activează în Capitală răspunsul este clar: digitalizare.
Digitalizarea administrației Bucureștiului și a instituțiilor subordonate este o mare restanță și pentru Nicușor Dan și pentru Gabriela Firea. Nu au făcut mare lucru, atunci când nu au făcut nimic.
Și cred că le-a și convenit să nu facă prea mult. Fără digitalizare administrația este mult mai puțin transparentă, multe lucruri, de la bani, la numirile în funcții depind de pixul primarului, posturi inutile pot fi păstrate ca sinecuri pentru apropiați.
România a început digitalizarea uşor, uşor. E un domeniu unde am contribuit în calitate de ministru, luptând să elimin declarațiile online care se depun la ghişeul de la etajul doi, cum umbla o anecdotă. Pe de‑o parte, am reuşit să promovăm servicii publice online rapide şi eficiente, aşa cum este aplicația ghiseul.ro. Pe de altă parte, am reuşit împreună cu experții de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), de la Autoritatea pentru Digitalizarea României şi de la Ministerul Afacerilor Interne, să digitalizez cazierul judiciar, cel mai solicitat document de la statul român, cu peste un milion de copii în fiecare an. La un an după operaționalizarea serviciului, sute de mii de români îşi eliberaseră deja cazierul judiciar online. Partea bună cu digitalizarea este că, odată ce vezi cât de simplu este să îți rezolvi problemele, nu te mai întorci niciodată la dosarul cu şină.
Această luptă trebuie continuată la Bucureşti, care are toate ingredientele necesare, inclusiv o resursă umană de top în domeniul IT, pentru a fi lider în debirocratizarea şi digitalizarea administrației publice locale. Avem deja modele de urmat peste tot în țară. Un primar bun nu are orgoliu şi nu reinventează roata. La Oradea, pe atunci prefect, Ilie Bolojan a reuşit să pună în aplicare o schimbare aparent mică, dar extrem de importantă pentru relația cetățean‑stat. A dărâmat barierele dintre funcționari şi contribuabili, schimbând ghişeele cu mese şi scaune civilizate. Un cadru uman, normal, simplu, în care cetățenii sunt tratați de la egal la egal de funcționarii publici, fără să fie nevoie să se căciulească pentru servicii publice pe care tot ei le plătesc, prin munca şi sudoarea lor.
Mai apoi, când vom scăpa definitiv de dosarele cu şină şi fuga de la un etaj la altul pentru a depune o declarație care putea fi depusă cu uşurință online, ne putem inspira din inițiativele altor state europene. Spre exemplu, Estonia a generat un adevărat fenomen al digitalizării. Singurele servicii care nu sunt disponibile online sunt căsătoriile, divorțurile şi tranzacțiile imobiliare. Serviciile publice digitale au depăşit de mult preconcepția unui moft. Sunt deja o necesitate a unei societăți în care nevoile cetățeanului cresc proporțional cu dezvoltarea tehnologiei şi cu accelerarea ritmului de viață specifică marilor oraşe. În secolul vitezei, nimeni nu mai are timp sau răbdare să piardă ore în şir la ghişee ca să beneficieze de un serviciu public într‑un timp rezonabil.
Administrația digitală nu înseamnă doar plata online a unor obligații fiscale, ci şi identificarea şi soluționarea problemelor cu care se confruntă cetățenii, într‑un mod cu adevărat inteligent, auto‑reglarea continuă a proceselor administrative, oferirea de sugestii şi soluții obiective prin intermediul algoritmilor inteligenți. O administrație smart înseamnă a avea capacitatea de a prelua problemele cetățenilor, a le prioritiza şi a le oferi răspunsuri şi soluții printr‑un sistem de tip follow‑up.
Mai există un beneficiu foarte important al digitalizării: un calculator nu ia şpagă! Este soluția ideală pentru eliminarea corupției şi a „intervențiilor” în procesele administrative. Operațiunile digitale sunt transparente şi jurnalizabile, ceea ce înseamnă că funcționarii publici şi decidenții politici nu au altă variantă decât să respecte ordinea şi regulile stabilite. Corupția este printre principalele nemulțumiri ale bucureştenilor, iar Primăria Generală a fost adesea sub lupa procurorilor pentru diverse (posibile) încălcări ale legii. Digitalizarea şi transparența reală vor rezolva această problemă şi vor creşte gradul de încredere a cetățenilor în administrația publică locală.
Pe lângă digitalizarea proceselor, conceptul de smart city înseamnă utilizarea tehnologiilor IoT (Internet of Things, M2M – Machine to Machine, IIoT – Industrial Internet of Things, IoE – Internet of Everything) ca soluții digitale implementate la scară largă în toate do‑ meniile vieții publice: administrație, transporturi, sănătate, educație, cultură, turism, energie etc.
Sunt mai multe condiții pentru ca digitalizarea să devină funcțională:
- Infrastructură de comunicații performantă pretabilă pentru dezvoltarea noilor tehnologii – îndesirea stațiilor de bază pentru 5G.
- Interoperabilitatea bazelor de date la nivelul tuturor instituțiilor publice din Bucureşti, cel puțin la nivelul Bucureştiului.
- Dosarul electronic unic al cetățeanului în relație cu toate instituțiile administrației publice de la nivel municipal.
- Identitate digitală pentru fiecare cetățean. Popularizarea soluției ROeID, lansată tot în mandatul meu de ministru la MCID.
- Securitatea informațiilor cu caracter personal.
- Implementarea conceptului „Zero touch”.
- Acces lărgit la instrumente digitale şi alfabetizare digitală.
O idee simplă şi eficientă, care ar integra toate aceste soluții, este „B‑Smart App”. O aplicație interactivă care integrează toate serviciile publice de care pot beneficia cetățenii: transport public, harta actu‑ alizată a oraşului, lista instituțiilor publice cu date de contact, plata taxelor şi impozitelor, plata şi rezervarea locurilor de parcare, raportarea unor incidente, soluționarea petițiilor (legătura cu funcționarul responsabil, vizualizarea numărului de înregistrare, a termenului de răspuns şi a soluției oferite), posibilitatea de a viziona în direct şedințele Consiliului General, posibilitatea de a transmite întrebări sau petiții consilierilor generali sau viceprimarilor, posibilitatea înscrierii în audiențe, raportării unor deranjamente direct către furnizorii de utilități, crearea unei comunități active pe baza unui grup de tip chat, newsletter cu ştiri şi noutăți locale (proiecte noi ale Primăriei, petiții soluționate, anunțuri cu privire la evenimente, la sistări sau întreruperi utilități, accidente sau blocaje în trafic etc.). Interconectarea platformelor digitale de servicii publice operaționalizate de primăriile sectoa‑ relor este un alt obiectiv al B‑Smart App.
Astfel, vor lua naştere şi hub‑urile B‑Smart, mai exact operaționalizarea unor centre digitale cu acces la dispozitive conectate la internet, prin intermediul cărora se poate accesa aplicația B‑Smart, dar şi toate celelalte instrumente de e‑guvernare disponibile la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel național. Hub‑urile B‑Smart pot fi amplasate în zonele aglomerate sau în aproprierea punctelor de interes din municipiu. În vederea popularizării noilor tehnologii şi creşterii capacității cetățenilor de a le folosi, aceste hub‑uri vor beneficia de prezența unor asistenți care vor avea rolul de a facilita interacțiunea cetățenilor interesați cu tehnologiile şi accesarea serviciilor publice de care aceştia au nevoie.
E‑guvernare înseamnă digitalizarea administrației publice locale şi diminuarea hârtiei, implementarea semnăturii electronice pe cât mai multe tipuri de documente, digitalizarea fluxurilor de avizare, arhivă digitală, implementarea dosarului electronic pentru toate domeniile care presupun relația cu cetățeanul, dar şi cu mediul de business – construcții şi urbanism, avize de mediu etc.
Și, pentru a încheia, vă dau câteva exemple foarte concrete de măsuri care ar putea schimba Bucureștiul și viața bucureștenilor prin implementarea lor într-un timp rezonabil:
- Semafoarizare inteligentă: un proiect la care nu s-a făcut nimic în ultimii ani și care este obligatoriu pentru fludizarea traficului. Semaforizarea inteligentă reduce semnificativ timpii de așteptare la intersecții și îmbunătățește fluxul de trafic.
- Sisteme de monitorizare și analiză a traficului: sistem avansat de monitorizare și analiză a traficului, care va colecta și analiza date în timp real despre fluxurile de trafic. Aceste date vor oferi autorităților o perspectivă clară asupra modului în care se desfășoară traficul în oraș și vor permite luarea unor decizii informate pentru îmbunătățirea circulației.
- Colectarea de date în timp real privind fluxurile de călători din STB. De unde pleacă și unde ajung, pentru a vedea nevoile reale ale cetățenilor Bucureștiului, în funcție de zonele în care se deplasează – este nevoie de creșterea numărului de mașini sau de o reconfigurare a liniilor.
- Digitalizare și transparență în cheltuirea banilor bucureștenilor: sistem integrat de monitorizare și transparență a cheltuielilor publice și a proiectelor în derulare, accesibil online pentru cetățeni. Astfel, fiecare bucureștean va putea vedea cum sunt folosiți banii publici și va putea urmări progresul proiectelor. Transparența este esențială pentru a combate corupția și pentru a construi încredere între administrație și cetățeni.
- Portal unic pentru servicii publice: bucureștenii vor putea accesa toate serviciile publice oferite de Primăria Capitalei și primăriile de sector. Acest portal va simplifica interacțiunea cu administrația și va reduce birocrația. Nu va mai fi nevoie să alergați de la un birou la altul pentru diverse documente și aprobări.
- Automatizarea unora dintre activitățile administrative curente: sistem de automatizare a proceselor administrative pentru a reduce timpul de procesare a documentelor și a diminua erorile umane. Aceasta înseamnă mai puțină birocrație și servicii mai rapide pentru cetățeni.
- Implementarea unui sistem GIS pentru monitorizarea și planificarea dezvoltării urbane. Acest sistem va permite vizualizarea și analiza datelor spațiale, facilitând luarea de decizii informate și transparente. GIS poate fi utilizat pentru simularea impactului modificărilor urbanistice asupra infrastructurii și traficului.
Gândiți-vă cât de mult ar însemna pentru voi fiecare astfel de măsura pentru propriul confort: mai puțin timp petrecut în trafic, mai puțin timp petrecut pe drumuri către Primăria Generală sau cea de sector, reducerea haosului urbanistic, satisfacția de a putea trage la răspundere pe cei care păstoresc bugetul Capitalei.
