PNL dă semnalul eliberării Constanței și Maramureșului de PSD. Cine va schimba în bine fața celor două județe

Partidul Național Liberal are cei mai perfomanți primari și șefi de consilii județene din România. Modelele liberale de succes se răspândesc deja în toată țara. Cuvintele-cheie sunt investiții, fonduri europene, digitalizare, inovare, susținerea sectorului privat. Viziunea liberală – aflată în totală opoziție cu cea pesedistă bazată pe consumul nesăbuit – a transformat deja localități prăfuite, izolate economic, în locomotive de dezvoltare ale județelor, în orașe în care trăiești la fel de bine ca oriunde în Europa occidentală. În anii care vin, modelul liberal de dezvoltare locală va fi potențat de guvernarea PNL, care a lansat cel mai mare plan de investiții de după 1989, „Reclădim România", și de administrația președintelui Klaus Iohannis. Baia Mare cu Maramureșul, municipiul Constanța și întreg județul au și ele șansa de a alege, în această toamnă, calea dezvoltării și a creșterii calității vieții.

Exodul tinerilor trebuie oprit!

Mircea Cirț este candidatul PNL care va aduce schimbarea la Baia Mare. Este omul lui „avem soluții". Acrobațiile politice din utimul deceniu ale actualei administrații a orașului și-au arătat limitele. Cartierele mărginașe arată jalnic, depozitarea deșeurilor însemnă de fapt un maldăr de gunoi aflat la marginea orașului. Baia Mare a ratat toate obiectivele importante - Capitală europeană a tineretului, Capitală europeană a culturii.

Acesta este contextul în care PNL a mutat cu un candidat care să scoată localitatea din condiția de furnizoare de forță de muncă : un om de afaceri care a dus orașului un renume la nivel european prin businessul său în industria auto. La 47 de ani, Mircea Cirț a ales să candideze din partea PNL: „un partid și o guvernare care au înțeles să se bată pentru economie, pentru investiții în Maramureș și pentru maramureșeni merită să fie sprijinite."

„Exodul tinerilor trebuie oprit!", spune antreprenorul. Din Cluj-Napoca, de exemplu, tinerii nu pleacă. Dimpotrivă, mulți români aleg să se așeze pentru un job mai bun și un trai ca în Occident în orașul condus de Emil Boc. Acțiunea primarului este esențială. Cirț are o viziune antreprenorială: „De făcut în Baia Mare: facilități reale pentru companiile care doresc să investească aici și să creeze locuri de muncă. După modelul Oradea și Cluj-Napoca, putem dezvolta industriile - IT-ul intră în această categorie." Știe din experiență proprie. În 2012, băimăreanul a pus bazele unei afaceri la Oradea, și nu în orașul său, tocmai pentru că primarul i-a oferit condiții acolo. Cirț cumpărase un teren lângă Oradea: „Primarul a zis: Nicio problemă! Primăria ne-a adus toate facilitățile, au asfaltat. Nu am putea să facem ceva similar și la Baia Mare?"

Un miliard de euro pentru a pune Maramureșul pe roate

Mircea Cirț este în tandem cu candidatul PNL la președinția consiliului județean, Ionel Bogdan. La 33 ani, Bogdan este șeful filialei locale și secretar de stat în guvernul Orban. „Planul lui Bogdan" este să pună „Maramureșul pe roate".

În primul rând, „Planul lui Bogdan" înseamnă o administrație locală PNL la fel de performantă ca administrațiile PNL din Cluj, Alba sau municipiul Oradea. Administrația pe care o va conduce Bogdan se va inspira din experiența și rezultatele colegilor PNL din regiune și va avea ca priorități investițiile în infrastructură, digitalizarea în doi ani a activității consiliului județean și atragerea fondurilor europene. De altfel, Mircea Cirț și Ionel Bogdan l-au vizitat, recent, la Oradea pe Ilie Bolojan. Au discutat politicile care au avut succes la Oradea, un schimb de experiență și un parteneriat de dezvoltare între cele două județe.

Susținerea mediului de afaceri este o altă componentă a „Planului lui Bogdan", inclusiv prin dezvoltarea a două parcuri industriale: la Baia Mare – care este o prioritate a candidatului PNL la primărie Mircea Cirț – și la Sighetu Marmației, oraș gândit de candidatul PNL ca poartă de acces a import-exporturilor de mărfuri în relația cu Ucraina. Modelul orădean de succes își spune și aici cuvântul: în 11 ani, cele trei parcuri industriale înființate de primarul Ilie Bolojan (dotate cu utilități de primărie) au atras investiții de 400 milioane euro și aproape 9.000 noi locuri de muncă.

„Planul lui Bogdan" vorbește și de dezvoltarea axei Maramureș-Cluj și proiecte în parteneriat cu administrația PNL a Clujului de minimum 250 milioane euro și a axei Maramureș-Bucovina pentru susținerea reciprocă a turismului în cele două regiuni. Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric excepțional al Maramureșului, prin investiții în turism și cultură, este o prioritate a lui Ionel Bogdan.

Mircea Cirț și Ionel Bogdan și-au propus drept țintă ca, în opt ani, să ajungă cel puțin la nivelul orașului Oradea. Maramureșenii au început acest drum alături de PNL încă de anul trecut. Deși județul este deținut de PSD, președintele Iohannis a obținut în Maramureș de două ori mai multe voturi decât Viorica Dăncilă.

PNL investește la Oradea de zece ori mai mult dezvoltare decât PSD la Constanța

Și Vergil Chițac, candidatul PNL la primăria Constanța, s-a întors recent de la Oradea. Nu mai fusese acolo de opt ani. „Am găsit un alt oraș. Centrul poate rivaliza cu acela din Bruges, Haga sau din orice alt oraș al Occidentului. În Oradea, chiar simți că faci parte din inima Europei", spune Chițac, care a discutat probleme și politici de administrație cu colegul său, primarul liberal Ilie Bolojan.

Numai bugetul de dezvoltare al municipiului Oradea (725 milioane lei), oraș cu 200.000 locuitori, este aproape cât întreg bugetul Constanței (890 milioane lei), cu 280.000 locuitori. Compararea bugetelor de investiții este relevantă pentru a înțelege de ce Oradea a ajuns un elegant oraș european, iar Constanța este cu mult sub potențialul celui mai mare port la Marea Neagră, oraș cu aeroport, situat la autostradă. În 2020, 43% din bugetul Oradiei se duce în investiții, peste 3.600 lei/locuitor. Primarul PSD al Constanței însă, Decebal Făgădău, a anunțat că „10% din buget va merge spre investiții", adică un nivel al investițiilor de aproximativ 90 milioane lei. Cu 320 lei/locuitor, municipalitatea PSD a Constanței investește în infrastructura orașului de zece ori mai puțin decât cea liberală de la Oradea.

Veniturile Constanței au scăzut, în trei ani, de la 815 milioane lei la 640 milioane lei, continuă Vergil Chițac contabilizarea dezastrelor produse de PSD la malul mării în douăzeci de ani. Taxele au crescut. Numărul de asistați social a crescut. Constanța e pe locul 38 din 41 la atragerea fondurilor europene, cu 89 euro/locuitor, în timp ce Oradea are 1.225 euro/locuitor. În 2019, județul Constanța s-a clasat pe locul 19 în țară la salariul mediu, cu opt locuri mai jos decât în 2016. „Ce vă spun acum nu sunt scenarii de filme horror, ci realitățile din jurul nostru", explică Vergil Chițac.

Ne facem ordine în propria casă

Vergil Chițac are 57 ani și soluții pentru a transforma într-un „puternic centru economic" un oraș excepțional situat, dar care a ajuns să fie identificat doar ca o oprire în drumul spre Mamaia. S-a născut în Histria, a copilărit în Constanța, unde a făcut liceul militar de marină. A ajuns rector al Academiei Navale Militare Mircea cel Bătrân, avansat în 2012 la gradul de amiral. În 2015 a lansat asociația „Constanța Altfel", iar din 2016 s-a implicat efectiv în politică, senator al Partidului Național Liberal. Vrea să salveze orașul prăbușit economic.

„Investițiile private vor sosi, dar doar după ce ne facem ordine în propria casă", spune Vergil Chițac. Va face din fondurile europene nerambursabile „principala sursă de finanțare a proiectelor de refacere și dezvoltare urbană - dezvoltarea infrastructurii de transport, extinderea rețelelor de utilități și creșterea siguranței cetățenilor". Va promova un Regulament de facilități fiscale pentru investitori, va asigura accesul la autostradă, port, canal și cale feroviară a Parcul Industrial Tehnologic „Anghel Saligny", unit cu noua centură de Sud-Vest a Constanței.

O altă zonă de acțiune a lui Vergil Chițac este digitalizarea administrației, prin care cetățeanul să-și rezolve de acasă probleme birocratice, și transformarea orașului într-un „smart city": semaforizare inteligentă, afișarea în timp real a locurilor de parcare disponibile, informații în timp real despre transportul public, cum au făcut-o deja alte orașe cu administrație PNL.

Ultimele zile ale "Republicii Mazăre"

„Județul Constanța are două fețe", spune fostul deputat liberal Mihai Lupu, candidatul PNL la șefia consiliului județean: „una spre litoral" - a hotelurilor de fițe, pe care o vede lumea în vacanță, și cealaltă – „a satelor abandonate". Aeroportul Mihail Kogălniceanu, aflat în subordinea consiliului județean, e nefolosit, aeroportul de la Tuzla – nu e nici el folosit pentru agricultură. Nefolosită este și zestrea culturală și istorică al județului, arată Mihai Lupu. Constanța, cu cinci cetăți antice, este pe primul loc în România și pe locul 5 în Europa la vestigii arheologice. „Județului i-a lipsit un lider adevărat, dedicat activității publice", spune candidatul liberal, „un manager orientat mereu spre performanță, care să fie tradusă în proiecte, accesări de fonduri."

Pe de altă parte, trei sferturi din fondurile europene care au intrat în județ au fost atrase de primarii liberali. „Odată ce Constanța va deveni un mediu fertil pentru afaceri și investiții, orașul se va dezvolta natural, coerent și rapid", spune Vergil Chițac. Parteneriatul liberal între Vergil Chițac pentru primărie și Mihai Lupu pentru președinția consiliului județean e menit să readucă dezvoltarea economică în regiune și să pună capăt poveștii horror a celor două decenii de existență a "Republicii Mazăre".