România furată | Firmele care vând testere pentru depistarea tuberculozei, mai importante decât pacienții
Ştefan Răduţ, 29 de ani, fost bolnav de tuberculoză: „Mi-a fost afectat auzul şi acum trebuie să port aparate auditive ca să pot să înţeleg. (...) Depresie şi anxietate. După un an şi ceva de la tratament, am avut un fel de hepatită toxică. Ficatul se încărcase foarte tare şi nu mai putea să proceseze substanţele astea şi a trebuit să fac un alt tratament şi pentru ficat”.
Tudor, 23 de ani, bolnav de tuberculoză: „13 pastile, plus o injecţie, kanamicină, una pe zi. Toate medicamentele injectabile pentru tuberculoză afectează auzul şi rinichii”.
Tudor şi Ştefan sunt doi bolnavi de TBC. Anual, alţi 15.000 de români îngroaşă listele celor diagnosticaţi cu tuberculoză. Tudor are 23 de ani şi a aflat anul trecut de boală.
Tudor: „Am aflat mergând la doctor din cauza unei tuse care dura de patru luni de zile şi din cauză că mă simţeam din ce în ce mai obosit”.
„Am luat 700 de pastile degeaba”
A fost internat la Institutul Marius Nasta o lună. Apoi, a trecut pe tratament ambulatoriu.
Tudor: „După două luni, a venit rezultatul antibiogramei, unde am ieşit rezistent la două dintre medicamentele de linia întâi pentru tuberculoză”.
Practic, lui Tudor i-au fost administrate două tipuri de medicamente. Fără niciun efect terapeutic.
Tudor: „Timp de două luni am luat, să spun, vreo 700 de pastile degeaba”.
După 30 zile i s-au administrat medicamente mai puternice, care să distrugă bacilul rezistent la primul tratament. Tudor avea tuberculoză multidrog rezistentă. Șapte luni, Tudor a luat zilnic 13 pastile şi a făcut şi câte o injecţie cu kanamicină. Nu l-au însănătoşit încă, ba mai mult... i-au provocat şi alte afecţiuni.
Tudor: „Varsături, greaţă, dureri de cap, ameţeala, pierderi de memorie. Asta pe termen scurt. Pe termen lung: mari lacune de memorie, mari probleme de concentrare, stări difuze. Nu mă pot concentra sau nu pot gândi clar”.
Ştefan Răduţ are 29 de ani şi s-a luptat cu boala mai bine de doi ani. Ca şi Tudor, a aflat după două luni de tratament standard că are tuberculoză multidrog rezistentă. În doi ani, Ştefan a înghiţit peste 12.000 de pastile cu reacţii adverse.
Ştefan Răduţ: „Greaţă, ameţeli, dureri de tot felul, de oase, de încheieturi, de cap, de... tot felul de dureri”.
Ştefan se consideră norocos. El a reuşit să se vindece: „La tuberculoza rezistentă, cifrele spun că doar 20% dintre pacienţii cu tuberculoză rezistentă trataţi de programul naţional se vindecă. Iar dintre ceilalţi pacienţi care sunt trataţi cu medicamente "străine" (...) procentul urcă pe la 70-75%. Mare noroc am avut (...) eu am avut tratament din programul naţional, iar şansele mele erau alea de 20%”.
A scăpat cu viaţă, dar nu fără urmări.
Ştefan Răduţ, fost bolnav de tuberculoză: „A trebuit să trec printr-o operaţie prin care mi-a fost scoasă o jumătate din plămân, care era mai afectată. Şi mi-a scăzut simţitor capacitatea de a face efort”.
Peste 1.000 de români mor anual de tuberculoză
Silvia Asandi, director Romanian Angel Appeal: „Vorbim de aproximativ 30.000 de persoane care trăiesc cu tuberculoză în România (...), între 15.000 şi 16.000 de persoane care se diagnostichează anual şi peste 1.000-1.100 de persoane care mor anual în România datorită tuberculozei”.
România este în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul total de bolnavi de tuberculoză, la pacienţii noi şi la decese anuale din cauza TBC. Înainte de 1989, situaţia era diferită.
Victor Olsavszky, şef OMS România: „Lucrurile au izbucnit după Revoluţie. Practic, la începutul anilor 90, prin degringolada care a fost în tot sistemul de sănătate, mai ales în lipsa unui program coerent de combatere a tuberculozei”.
Nimeni nu știa numărul bolnavilor de TBC
Situaţia s-a agravat în ultimii 25 de ani. Până în 2002, atunci când autorităţile au lansat programul naţional, nimeni nu ştia numărul exact al bolnavilor.
Victor Olsavszky, şef OMS România: „Programul naţional actual, coerent lansat, a fost cam de prin anul 2002, iar rezultatele au început (...) să se vadă abia de prin 2005”.
Abia în 2005, realitatea dură a ieşit la iveală. Ministerul Sănătăţii a aflat, în sfârşit, numărul total al celor bolnavi de TBC, iar cifrele i-au înspăimântat şi pe şefii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Victor Olsavszky, şef OMS România: „140 de cazuri la suta de mii de locuitori. Următoarea clasată după România este Lituania, la jumătate. (...) Iar următoarea clasată, tot una din ţările baltice, este la jumătatea jumătăţii. Diferenţa este enormă”.
Reporter: În Uniunea Europeană, în partea cealaltă a topului, care sunt cifrele?
Victor Olsavszky: 10.
Reporter: În ce ţări?
Victor Olsavsyky: În Suedia. Ţările nordice.
Tratamente și metode de diagnostic ca în anii 80
În ultimii 10 ani, numărul bolnavilor s-a înjumătăţit. Sunt 70 la suta de mii de locuitori. Cifra continuă să fie îngrijorătoare în condiţiile în care media europeană e de 20 de bolnavi la suta de mii de locuitori. Reţeta vesticilor are explicaţie simplă.
Victor Olsavszky, şef OMS România: „Au apărut o serie de tratamente noi, au apărut o serie de metode de diagnostic noi, România a rămas, oarecum, cam în aceeaşi etapă de dezvoltare ca în anii 80”.
În alte ţări din Europa, în urma investigaţiilor, medicul ştie ce tratament exact să îi administreze pacientului la două ore de la prima testare. În şase luni, acesta se vindecă.
În România, până acum un an, diagnosticarea dura câteva săptămâni. Până atunci, tratamentul era administrat după inspiraţia medicului. Dacă bolnavul avea o formă uşoară se putea vindeca în șase luni sau un an. Dacă TBC-ul era multidrog rezistent, situaţia se complica. Pacientul avea nevoie de un set complet de analize pentru stabilirea exactă a medicamentului potrivit pentru bacilul rezistent.
Victor Olsavszky, şef OMS România: „În primul rând, un diagnostic rapid, să ştim despre ce e vorba, să nu mai pierzi timpul. Şi doi, acces la medicamente. Acces la acele medicamente cum le spunem noi de linia a doua, acelea care vindecă şi tuberculoza multidrog rezistentă”.
În 2014, un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arăta că România are 15 aparate de depistare rapidă a tuberculozei - opt MGIT, șase MB Bact şi un Versatrek. Din cele trei variante, specialiştii OMS recomandă MGIT pentru că ar fi cel mai performant. El ar indica exact şi medicaţia potrivită celor mai grave forme de tuberculoză.
În 2015, numărul aparatelor Versatrek, care depistau doar cazurile simple de tuberculoză, a crescut la 11. Ele au fost date gratuit, în comodat, de firma Sanimed International.
Cătălin Hideg, patron Sanimed Internaţional: „Acum doi ani, am adus pentru prima dată în România la Institutul Marius Nasta (...) un aparat nou, care a stat în testare de atunci până acum şi rezultatele au fost foarte bune. După această perioadă, firma noastră a decis să investească, la cererea mai multor utilizatori, în aceste echipamente moderne, care sunt instalate în momentul acesta în aproximativ 10 locaţii”.
Dr. Gilda Popescu, manager Programul Naţional de Control al Tuberculozei: „În Bucureşti, medicul de laborator a făcut o solicitare şi a luat acest Versatrek, ştiu că este contractul, de la Sanimed. Nu ştiu exact. Deci, este unul în institut, unul la Leamna, la Dâmboviţa... V-am zis, fiind comodat îmi este greu”.
Bani de 23 de ori mai mulți pentru testere mai puțin performante
În martie 2015, Institutul Marius Nasta, cel care manageriează programul naţional de control al tuberculozei, organizează o licitaţie publică pentru cumpărarea de testere pentru aparatele de depistare a tuberculozei. Din caietul de sarcini, rezultă că institutul va cumpăra de 3 milioane de euro testere pentru aparatul mai puţin performant, Versatrek. Pentru testerul Versatrek, institutul e dispus să plătească de 23 de ori mai mult decât pentru testerele MGIT, care oferă informaţii complete pentru cele mai grave forme de TBC.
Dr. Gilda Popescu, manager Programul Național de Control al Tuberculozei: „S-a făcut pe baza fundamentării judeţelor care au solicitat.
Reporter: Testerul pentru Versatrek e mult mai scump decât cel pentru MGIT.
Dr. Gilda Popescu: Da... nu ştiu să vă spun exact cât a fost, dar pot să vă dau cererile din ţară. Nici nu ştiu dacă este de 23 de ori sau... O să analizăm.
Reporter: Se vede în caietul de sarcini.
Dr. Gilda Popescu: Ofertele au fost pe SEAP. Deci, putea oricine să facă o altă ofertă. Nu era vina noastră”.
Reporter: Dumneavoastră sunteţi unica firmă care importă acest aparat în România?
Cătălin Hideg, patron Sanimed Internaţional: Da. Suntem distribuitorii autorizaţi ai firmei Versatrek în România.
Asta înseamnă că, deşi a fost organizată o licitaţie, singura firmă care putea oferi testerele pentru aparatele Versatrek este Sanimed.
Reporter: Testerele Versatrek de la cine urmează a fi cumpărate?
Dr. Gilda Popescu, manager Programul Naţional de Control al Tuberculozei: Ăăăă... cine s-a făcut... pe SEAP. Aşteptăm cereri de oferte din partea oricăruia are... oricare distribuitor care are astfel de... Pentru aparatul pe care îl avem aici în institut s-a obţinut de la Sanimed.
Off-shore-ul din Cipru care are grijă de TBC-ul României
Firma Sanimed îl are ca acţionar majoritar pe Catalin Hideg, cu 80%. Restul acţiunilor sunt deţinute de un off-shore din Cipru, A.M. Biotechnology Services LTD.
„Zgârmă-l pe domnul ministru de ce ne-a dat două milioane de euro?”
În perioada 2010 - 2013, Sanimed a avut cifre de afaceri de 8 milioane de euro. Patronul firmei Sanimed a încercat în 2012 să intre în parlament pe listele PP-DD, dar nu a reuşit. El recunoaşte că aparatul Versatrek nu oferă informaţii complete cu privire la formele grave de TBC.
CAMERA ASCUNSĂ!
Cătălin Hideg, patron Sanimed Internaţional: „Pentru prima grupă şi încă patru antibiotice din grupa a doua. (...) Nu are încă toată linia completă, pentru că este un aparat mai nou.
Reporter: E adevărat că testul la MGIT acoperă întreaga aria de...
Cătălin Hideg: Da, dar ei nu au nicio presiune asupra profitului. Pentru că ei n-au dat echipamente pe bani. Ei au primit banii pe ele. Eu la un moment dat, în timp, în patru ani, trebuie şi eu să-mi scot şi eu această marjă. Eu am investit 600.000 de euro şi nu am cum să mi-i scot, dacă pun preţul 2 lei. Nu te lega de o prostie, că am eu 5 milioane de euro şi ăla are 2 lei. Vrei să zgârmi? Zgârmă, dar nu aşa. Zgârmă-l pe domnul ministru de ce ne-a dat două milioane de euro?”.
Aparatele performante dau rezultate
Aparatele performante, cele opt MGIT-uri au fost cumpărate de ONG-uri, după ce s-au consultat cu specialiștii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ele au fost distribuite în cele mai importante centre de tratare a tuberculozei din România, cu tot cu testere.
Dr. Gilda Popescu, manager Programul Național de Control al Tuberculozei: „În cadrul proiectului, s-au asigurat reactivii pentru MGIT-urile pe care le-am adus şi pentru cele existente pentru doi ani de zile”.
În centrele cu MGIT-uri, numărul bolnavilor de tuberculoză a scăzut.
Dr. Gilda Popescu, manager Programul Național de Control al Tuberculozei: „Braşovul are o incidenţă scăzută, 40 la suta de mii de locuitori. Covasna are 24 la suta de mii, Sibiul are 41 la suta de mii de locuitori”.
Afaceri noi pentru partenerii vechi
Sanimed International este un partener mai vechi al spitalelor TBC din România. A fost singura firmă din ţară care producea testere pentru depistarea tuberculozei în mod clasic, înainte de apariţia aparatelor moderne. Procedura dura câteva luni. Prin apariţia pe piaţă a tehnologiei de ultimă oră, prin care tuberculoza este depistată în doar două ore, afacerea Sanimed a intrat în impas.
Cătălin Hiden, patron Sanimed Internaţional: „Dumneavoastră faceţi o anchetă despre preţuri sau vă interesează rahatul de tuberculoză din România? Omule, tu nu ştii de ce te legi, mă. Tu leagă-te, mă, de problemele adevărate ale României, nu te lega că am câştigat eu 5 milioane”.
Ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a refuzat să comenteze situaţia contractelelor pentru testere TBC. El a transmis Digi24 că îşi însuşeşte punctul de vedere al şefei Programului Naţional de Control al Tuberculozei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
