„Financial Times” analizează alegerile prezidenţiale din România prin prisma contextului politic din Europa Centrală şi de Est. „Rezultatul alegerilor prezidenţiale din România s-ar putea dovedi cel mai bun eveniment politic din Europa anul acesta fiind încurajator pentru cele trei lucruri pe care le arată despre Europa Centrală şi de Est: politica etnică problematică, lupta continuă împotriva corupţiei şi competiţia între alianţa euroatlantică şi Rusia. (...) Rezultatul alegerilor din România oferă speranţa unui viitor al toleranţei", scriu jurnaliştii publicaţiei britanice, care subliniază faptul că rezultatul scrutinului este încurajator în ceea ce priveşte politica etnică şi lupta împotriva corupţiei în regiune.
„Puţine ţări europene, din Est sau Vest, pot spune acelaşi lucru”, adaugă FT, care se întreabă dacă Bulgaria a avut un preşedinte etnic turc sau Italia şi-a ales un premier din regiunea etnică germană Tirolul de Sud şi chiar dacă Marea Britanie a avut vreun premier de origine afro-caraibiană. „Într-o regiune a cărei istorie este plină de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România oferă speranţa unui viitor al toleranţei", punctează „Financial Times”
„Românii au dat dovadă de o maturitate excepţională alegând un candidat din cadrul unei minorităţi etnice pentru postul de preşedinte. Pentru mulţi români, programele electorale şi atracţia personală a celor doi candidaţi au contat, în mod evident, mai mult decât originea lor etnică", precizează publicaţia, care nu uită să amintească de promisiunile lui Klaus Iohannis în lupta împotriva corupţiei.
„Faptul că Iohannis a fost ales pe baza unui program anticorupţie, probabil cel mai explicit al unui candidat din România postcomunistă, arată că alegătorii români sunt la fel de sătui ca aliaţii occidentali ai ţării de corupţia din politica românească, din mediul de afaceri şi administraţia publică", notează cotidianul financiar britanic.
FT subliniază că Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, dar ascensiunea sa la Preşedinţie este un semn că politicienii nu vor scăpa probabil nepedepsiţi pentru abuzul de putere. Victoria sa electorală ar trebui, de asemenea, să sporească determinarea NATO şi a Uniunii Europene de a rămâne ferme în faţa eforturilor Rusiei de a-şi extinde influenţa politică, militară şi economică în Balcani şi zona Mării Negre, arată „Financial Times”.
„În unele privințe, România este mai puțin expusă decât vecinii ei la presiunea rusă. Depinde mai puțin de energia rusească. Ca națiune latină care cândva a pierdut teritorii în fața Uniunii Sovietice, este imună la panslavism și nu-și face iluzii despre modul în care Kremlinul folosește puterea. Cu toate aceastea, din când în când se aude că politicieni români de rang înalt exprimă în particular ideea de a face o înțelegere cu președintele Vladimir Putin ce ar oferi Rusiei dominația permanentă asupra sud-estului Ucrainei”, scrie autorul articolului, Tony Barber. „Dl Iohannis e puțin probabil să se joace cu astfel de idei. Ca politician de centru-dreapta, etnic german, are relații excelente cu Angela Merkel. Împărtășește aceleași vederi în privința pericolului reprezentat nu numai de intervenția Rusiei în Ucraina, dar și în ceea ce privește sprijinul pentru Transnistria. În mandatul lui Iohannis, este de așteptat ca România să contribuie la o poziție mai coerentă și mai unită a UE împotriva Rusiei”, conchide jurnalistul.