Încercări de tratament pentru un card de sănătate bolnav. CNAS a demarat licitaţiile pentru mentenanţă

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Casa de Asigurări de Sănătate a mai încercat o dată să cumpere mentenanţă pentru card, însă nicio companie nu s-a arătat interesată. Este un contract complicat, pentru ţinerea în viață a unui card de sănătate care a avut probleme de funcţionare de la bun început.

CNAS se pregăteşte să acorde două contracte, unul de 4,2 milioane de euro pentru mentenanţa cardului de sănătate şi unul de 1,8 milioane de euro pentru Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate. Dar sumele finale încasate de firmele câştigătoare ar putea fi sub acest prag, deoarece deoarece criteriul de atribuire a contractelor va fi preţul cel mai mic.

Licitaţia se va încheia la începutul lunii mai, când CNAS va deschide ofertele de la companii. Desigur, dacă va exista vreo ofertă.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate încearcă încă din din vara anul trecut să atribuie un contract de mentenanţă pentru card. Însă la prima licitaţie nu s-a prezentat nimeni. Iar din luna decembrie, sistemul nu mai are niciun contract de întreţinere în vigoare şi are nevoie de cineva care să îl menţină în funcţiune în condiţiile în care defecţiunile sunt dese.

Sistemul cardului de sănătate a costat aproximativ 20 de milioane de euro şi a fost realizat de HP România si Novensys Corporation, având ca subcontractant SIVECO România.

La începutul acestui an, surse citate de Curs de Guvernare, spuneau că întreg mecanismul a fost construit pe baza unui model copiat din sistemul bancar. Însă cardurile de sănătate sunt fololsite de 15.000 de ori pe secundă, iar suprasolicitarea ar fi fost unul dintre motivele pentru care funcţionarea sistemului este întreruptă atât de des.

În timpul penelor, medicii nu mai pot transmite reţetele electronice şi sunt nevoiţi să lucreze offline.

O altă sursă a problemelelor e modul în care medicii folosesc cardul de sănătate. În vreme ce sistemul central este acelaşi pentru toată lumea, doctorii au primit libertatea să îşi instaleze la libera alegere softurile de pe calculatoarele din cabinete. Iar dacă unele programe funcţionează bine şi au parte de actualizări şi îmbunătăţiri periodice, alte softuri nu comunică atât de uşor cu serverele cardului de sănătate, ceea ce îngreunează şi mai mult modul de funcţionare al sistemului.

Aproximativ jumătate dintre doctori au ales să lucreze cu alte softuri decât cele gratuite oferite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Această libertate, menită să încurajeze concurenţa pe piaţa IT, mai mult a complicat lucrurile. Însă marile probleme de până acum nu au fost pe computerele medicilor, ci în sistemul principal al cardului de sănătate, care s-a blocat chiar şi în prima sa zi de funcţionare.