TURCIA. Rădăcinile puterii lui Fethullah Gülen

                                                                                                                              Fetullah Gülen 

„Strângeți din dinți și ascundeți-vă până când ajungeți ofițeri. Rugați-vă numai din priviri. Până în anii 2000, vom pune mâna pe Turcia”. Asta le spunea, în 1986, un bătrân gülenist adolescenților care urmau studii militare sub coordonarea sa.

Pe măsură ce güleniștii avansau în structurile de putere, Consiliul Militar Suprem profita de reuniunile de planificare strategică, organizate de două ori pe an, pentru a-i elimina pe simpatizanții clericului din eșaloanele superioare ale armatei.

În 2002 însă, două mișcări islamiste – Hizmet, a lui Gülen, și AKP, a lui Erdogan – s-au aliat și și-au propus să conducă politic Turcia, să îi populeze administrația și să pună armata sub control civil. Odată ce formațiunea AKP și Recep Tayyip Erdogan au ajuns la putere, eliminarea güleniștilor din armată a fost stopată. Mai mult chiar, mișcarea clericului a primit spațiu de manevră și a început să își îndepărteze rivalii din rândul ofițerilor, uneori înscenându-le procese în care îi acuzau de tentativă de lovitură de stat.

În acest context, ofițerii güleniști au avansat mai ușor în funcții de conducere dihn armată, dar și din serviciile secrete. Până în 2010, ofițerii bănuiți de legături cu mișcarea Hizmet au fost promovați într-un ritm uluitor, notează Foreign Affairs.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a făcut, recent, mea culpa în privința legăturilor sale cu Fethullah Gülen, cerându-le iertare turcilor pentru că nu a „știut să dezvăluie adevărata față” a fostului său aliat.

„Mă simt trist pentru că nu am reușit să dezvălui de mai demult adevărata față a acestei organizații trădătoare. Știu că trebuie să răspundem atât în fața lui Dumnezeu, cât și a poporului. Eu personal am ajutat această structură în ciuda divergențelor de vedere privind numeroase chestiuni”, recunoștea șeful statului turc.

Pe de altă parte, revista atrage atenția asupra consecințelor refuzului SUA de a-l extrăda pe Fethullah Gülen. „Un refuz ar șoca pe mulți în Turcia și ar intensifica anti-americanismul isteric deja existent în media pro-AKP, alimentând speculațiile privind mișcările tectonice în alianța” cu Statele Unite, adaugă sursa citată.

Avocaţii clericului acuzat că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din Turcia spun că acesta nu va fi extrădat. Fethullah Gülen trăieşte în Statele Unite din 1999 şi a negat orice implicare în puciul din 15-16 iulie.

Dacă acesta ar ajunge în Turcia mai mult ca sigur nu ar avea parte de un proces corect şi ar fi o greşeală ca Statele Unite să-l extrădeze din moment ce nu există probe împotriva lui, mai spun avocații.

„Din punctul de vedere al Turciei, din punctul de vedere al domnului Erdogan, este o chestiune legată de putere şi de politică. Şi ştim şi că Turcia este o ţară foarte importantă din perspectiva politicii externe a Statelor Unite. Dar teoriile conspiraţioniste şi ameninţările domnului Erdogan nu sunt mai puternice decât sistemul judiciar american. Şi, din acest motiv, credem că domnul Gülen nu ar trebui şi nici nu va fi extrădat”, a declarat Reid Weingarten, avocatul lui Fethullah Gülen.