Cele 7 miliarde de dolari pentru întreținerea pe primii trei ani sunt egale cu întreaga investiție a Canadei în Olimpiada din 2010, desfășurată la Vancouver. Iar când a tras linia, primăria din Vancouver a rămas cu o gaură de 730 de milioane de dolari.
Întreținerea ar putea fi chiar mai scumpă; cifra de 7 miliarde nu e decât o estimare pentru că, prinși în febra organizărilor, oficialii ruși nu s-au gândit la ce se va întâmpla după încheierea Jocurilor Olimpice. Autoritățile nici nu au stabilit care clădiri sunt ale statului și care sunt ale dezvoltatorilor privați.
Un singur lucru e sigur: Vladimir Putin a promis zonei Soci zero finanțare pe viitor. Patronatele din turism sunt disperate când se gândesc că vizitatorii nu se vor întoarce prea curând la Soci, dacă statul nu se implică în promovare. Iar fără turiști, investiția de la Soci poate fi considerată de pe acum o mare gaură neagră în economia țării.
Costurile totale ale olimpiadei au fost atât de mari, aproape 51 de miliarde de dolari, deoarce nu exista nimic în zonă. Practic, totul a fost construit de la zero, iar factura a crescut puternic și din cauză că au fost implicați diverși oligarhi care au sifonat banii statului.
Satul olimpic din Grecia, cea mai mare zonă urbană neutilizată din Europa
Guvernul de la Moscova este convins că Rusia va culege laurii investițiilor fabuloase. Istoria însă contrazice aceste așteptări. În aceeași capcană au picat și grecii în 2004.
Pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară, Grecia a cheltuit 8,5 miliarde de euro, sumă record la acel moment. Jocurile s-au terminat, străinii au plecat, iar satul olimpic a devenit cea mai mare zonă urbană neutilizată de pe continent. Nu au existat cifre oficiale, dar se estimează că fiecare gospodărie din Grecia a suportat o pagubă de 50.000 de euro.
Însă, Rusia a vrut să arate că se poate și că are bani de cheltuit. La fel cum a făcut și China cu olimpiada de vară de la Beijing, care deținea recordul anterior de costuri, circa 40 de miliarde de dolari.