Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, a declarat că, deși virusul este cunoscut încă de la sfârșitul anilor 40, motivul revenirii ar putea fi reprezentat de o scădere generală a imunității persoanelor.
„În general, aceste febre transmise prin țânțar, care afectează de obicei zonele tropicale, reapar periodic și chiar dacă discutăm despre afecțiuni mai grave – cum a fost infecția cu virusul Ebola – ați observat că există o anumită periodicitate, perioade lungi fără cazuri urmate de izbucniri epidemice. Probabil că lucrurile se datorează unei scăderi a imunității generale a populației față de unele dintre aceste virusuri și o nouă izbucnire epidemică ridică status imun și urmează o perioadă de liniște”, a spus Alexandru Rafila, la Jurnalul de seară.
Foto: cdc.gov
„Nu există încă dovezi certe privind legătura dintre infecția produsă de acest virus și microcefalia, care într-adevăr au apărut cu o frecvență mult mai mare la mamele care au fost infectate. Boala în sine nu reprezintă o problemă deosebită de sănătate, însă consecințele acestea legate de modul de evoluție al copiilor care se nasc din mame infectate este preocupant. Din fericire, această febră transmisă prin virusuri nu afectează decât un număr limitat de țări, iar măsurile profilactice nu se referă la o profilaxie specifică împotriva infecțiilor, ci la o limitare, o protecție, împotriva mușcăturilor acestor țânțari”, a precizat președintele Societății de Microbiologie din România.
„Nu se pune problema apariției de vaccinuri pentru orice tip de infecție virală. În primul rând, există anumite dificultăți în ceea ce privește producția unui vaccin, iar dacă aceste vaccinuri nu se adresează unei populații mari și unei afecțiuni care să pună probleme pentru sănătatea publică, în general resursele sunt limitate. Acesta a fost adevărul și în legătură cu vaccinul pentru infecția virusului Ebola. Apăreau sporadic zeci sau sute de cazuri, de obicei în aceeași regiune, nu a generat un interes foarte mare”, a mai spus Alexandru Rafila.