Moment important în criza ruso-ucraineană. Miniștrii de Externe ai celor două țări se întâlnesc la Berlin. Germania și Franța mediază
(De la stânga la dreapta: Laurent Fabius, Serghei Lavrov, Pavlo Klimkin, Frank-Walter Steinmeier - FOTO: AFP/MEIDAFAX)
Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a anunţat vineri că se va întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, duminică, la Berlin, cu ocazia unei reuniuni interministeriale la care vor participa şi reprezentanţii Franţei şi Germaniei. „Voi fi la Berlin, duminică, pentru o întrevedere cu Frank-Walter Steinmeier, cu Laurent Fabius şi Serghei Lavrov. Nu contează dacă va fi o întrevedere bilaterală sau într-un format mai larg, important este să vorbim", a transmis Klimkin pe Twitter.
Întâlnirea a fost anunțată în condițiile în care vineri situația din estul Ucrainei a escaladat. Administraţia de la Kiev a anunţat că a atacat un convoi militar rus care pătrunsese pe teritoriul Ucrainei. Moscova a negat că ar fi existat un astfel de incident.
Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut vineri preşedintelui rus Vladimir Putin să „pună capăt fluxului de material militar, consilieri militari şi personal înarmat care trec frontiera cu Ucraina”. Solicitarea a fost făcută în cursul unei conversaţii telefonice, în care Merkel şi-a exprimat „îngrijorarea în legătură cu situaţia din estul Ucrainei" şi speranţa că ajutoarele umanitare ruse – care așteaptă la granița cu Ucraina - vor ajunge cât mai curând la destinaţie.
Ajutor umanitar rus pentru Ucraina. Crucea Roșie nu obține rezultate concrete
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Vorbe goale şi niciun rezultat. Reprezentanaţii Crucii Roşii Internaţionale au mediat sâmbătă întâlnirea dintre reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei, pe tema ajutorului umanitar trimis de Moscova. Concluzia a fost că s-au pus de acord, dar nu se ştie când şi cum ajung ajutoarele la civilii din Lugansk.
„Autorităţile s-au pus de acord asupra procedurilor, dar aşteptăm ca părţile aflate în conflict să ne spună dacă ne vor fi acordate garanţiile de securitate pentru a ne putea deplasa în siguranţă”, a declarat Pascal Cuttat, reprezentant al Crucii Roșii Internaționale.
Ajutorul umanitar venit din partea Rusiei este doar un pretext pentru o invazie imediată, susțin oficialii ucraineni, dar și voci din Occident. Temerile au fost alimentate mai ales după ce ucrainenii au descoperit că autovehiculele încărcate cu ajutoare pentru populaţia rusofonă erau aproape goale. Ultima variantă propusă de Kiev este ca produsele să fie transferate din camioanele ruseşti în cele ucrainene.
„Aici avem nişte saci, nu ştiu exact ce se află în ei. Dar, ceea ce mă frapează este cât de goale sunt aceste vehicule. Uitaţi-vă acolo, sunt nişte cutii. Nu ştiu exact ce este în ele, dar aceste camioane sunt aproape goale. Aici avem multă apă potabilă. Rusia insistă asupra faptului că transportă strict ajutoare umanitare. Ucraina suspectează că nu este aşa şi că aici s-ar putea afla combustibil şi armament pentru separatiştii proruşi”, a relatat de la fața locului reporterul BBC.
Scenarii
270 de camioane umanitare ruseşti aşteaptă de vineri dimineaţă la graniţa Rusiei cu Ucraina. N-au primit acordul să înainteze, pentru că din unele lipsesc pachetele cu ajutoare, iar altele sunt încărcate doar pe jumătate.
Există acum mai multe ipoteze.
Prima ipoteză - camioanele nu au fost încărcate la maximum pentru ca să poată fi umplute apoi cu armament.
Cea de-a doua ipoteză este cea conform căreia aşa-zisele camioane umanitare ar fi putut transporta printre ajutoare inclusiv trupe.
A treia variantă este cea conform căreia autovehiculele erau de fapt camioane militare vopsite în culoare albă. Iar șoferii care le conduceau erau, de fapt, soldați sub acoperire. Așa ar fi reușit Rusia să infiltreze în Ucraina peste 270 de soldați: la volanul unor autovehicule umanitare.
Varianta Rusiei este cu totul alta.
„Camioanele umanitare nu au fost încărcate la capacitate maximă pentru că nu aveau rulajul făcut, multe dintre ele fiind noi, de fabricaţie 2014. Toate aceste lucruri ar fi putut cauza defecţiuni mecanice", a declarat Ministerul Apărării de la Moscova.
Cert este că armata ucraineană n-a crezut această explicaţie, ceea ce dă ocazia unor noi scenarii.
„Este o operațiune psihologică de nota 10 a Ministerului Apărării rus. Și-au bătut joc de cei care au crezut că ei vor veni cu trupe, muniție. Au vrut să le arate ucrainenilor că pot găsi pretexte de a intra pe teritoriul lor, a-i pacali, de a le demonstra că ei sunt suspicioși”, a comentat la Digi24 analistul militar Ion Petrescu.
„Pentru comunitatea internațională devine aproape limpede că ajutoarele umanitare nu sunt decât un pretext pentru a camufla o prezență militară în interiorul Ucrainei. Dacă acest lucru se întâmplă, consecințele sunt incalculabile”, spune Mihai Răzvan Ungureanu, fost ministru de Externe.
Autorităţile ucrainene spun că vor verifica atent fiecare camion trimis de la Moscova. Operaţiunea ar putea dura chiar şi cinci zile.
O altă variantă ar fi transbordarea pachetelor din camioanele ruseşti în cele ucrainene.
Lupte în Lugansk. Un lider separatist se laudă că va primi întăriri din Rusia
Lupte grele se dau în estul Ucrainei, în apropiere de Lugansk, unul dintre ultimele bastioane ale separatiştilor. Armata ucraineană a bombardat mai multe poziţii ale separatiştilor de la marginea oraşului.
Între timp, dovada implicării Rusiei în violenţele din Ucraina vine de la unul dintre liderii separatiștilor. Plin de el, bărbatul a anunţat că nu cedează în faţa armetei de la Kiev, mai ales că în curând numărul trupelor sale se va mări cu tineri instruiţi în Federaţia Rusă.
De cealaltă parte, Ministerul ucrainean al Apărării spune că face progrese şi speră să recapete în 24 de ore controlul deplin asupra regiunii Doneţk.
Trupele ucrainene au intrat vineri noapte în Lugansk, iar soldaţii au reuşit să preia controlul unei zone unde se află spitalul regional, dar şi asupra mai multor secţii de poliţie. Oficialii de la Kiev spun că forţele armate au creat un cordon de securitate în jurul oraşului Lugansk şi au blocat posibilitatea teroriştilor să circule între Doneţk şi regiunea Lugansk.
Au fost lupte şi la Doneţk, unde separatiştii proruşi au atacat aeroportul cu obuze în încercarea de a alunga armata ucraineană şi a redobândi controlul asupra punctului strategic. Majoritatea clădirilor din oraş poartă urmele confruntărilor violente între forţele guvernului şi rebeli. Locuitorii au ajuns deja la disperare.
„Suntem bombardaţi în fiecare zi. Este înspăimântător şi înfricoşător să stai în casă”, se plânge unul dintre ei.
Disperarea civililor nu îi impresionează pe separatişti. Au strâns rândurile şi au făcut provizii de armament, semn că se pregătesc pentru o confruntare de lungă durată.
„Am mai multe veşti bune. De azi, pe direcţia acelor coridoare, ca parte a aprovizionării armatei, am creat următoarele rezerve: 150 de unităţi de echipament militar, incusiv 30 de tancuri. 1.200 de luptători - şi acest lucru este extrem de important pentru noi acum- care s-au antrenat timp de patru luni pe pământ rusesc. Ni se alătură într-un moment extrem de important”, a declarat Aleksandr Zaharcenko, premierul autoproclamat al Republicii Populare Donețk.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
