Nicolas Sarkozy, reţinut. Alţi lideri europeni implicaţi în scandaluri de corupţie

Silvio Berlusconi a fost de altfel condamnat în primă instanţă, în dosarul Rubygate, la şapte ani de închisoare cu interdicţia de a mai deţine o funcţie publică pentru abuz de putere şi întreţinerea de relaţii sexuale cu o minoră. Sentinţa definitivă în acest caz va fi anunțată la 18 iulie.

Il Cavaliere a fost condamnat definitiv la închisoare, anul trecut, pentru fraudă fiscală, în dosarul Mediaset. E drept, el nu a ajuns după gratii, pentru că are o vârstă înaintată, dar cariera sa politică a intrat fără îndoială într-un con de umbră, după excluderea sa din Senat. Il Cavaliere a primit, în schimb, un an de muncă în folosul comunităţii.

Berlusconi a fost primul preşedinte în execițiu al Consiliului italian urmărit în justiţie. Acuzat între altele de corupţie şi evaziune fiscală, Berlusconi a refuzat permanent să demisioneze pentru a-şi asigura apărarea.

(MARIANO RAJOY) FOTO: MEDIAFAX

În Spania, actualul premier de dreapta Mariano Rajoy a fost la un pas de a-şi pierde mandatul după ce trezorierul Partidului Popular a dezvăluit o adevărată reţea de finanţare ilegală a formaţiunii spaniole. În urma dezvăluirilor, opoziţia de stânga a cerut demisia guvernului, însă Mariano Rajoy a refuzat să renunţe la putere.

La sfârșitul anului 2013, au avut loc percheziţii pentru mai bine de 13 ore la sediul central al partidului de guvernământ din Spania. Poliţiştii au căutat documente care nu au fost predate instanţelor şi care au legătură cu acuzaţiile de corupţie ce vizează Partidul Popular. Judecătorul voia să afle ce donaţii au făcut partidului diverşi oameni de afaceri şi cine a plătit renovarea sediului din Madrid.

Cel mai răsunător scandal din Spania privește chiar familia regală. A doua fiică a Regelui Juan Carlos, infanta Cristina, a fost implicată într-un scandal care-l are în prim-plan pe soţul său, Inaki Urdangarin. Prinţesa a fost inculpată pentru spălare de bani și fraudă fiscală, pentru că l-ar fi ajutat să deturneze bani publici, printr-o fundaţie la cârma căreia s-a aflat ginerele regal.

Fundaţia condusă de Inaki Urdangarin a reuşit să primească din fonduri publice mai bine de 7 milioane de euro de-a lungul anilor, însă nimeni nu a verificat dacă acei bani solicitaţi pentru diverse evenimente au şi fost folosiţi pentru organizarea acestora.

(JANEZ JANSA) FOTO: MEDIAFAX

În Slovenia, Janez Jansa, şef al guvernului de la Ljubljana între 2004 şi 2008 şi apoi în 2012-2013, a fost condamnat la doi ani închisoare cu executare, în iunie 2013, într-un dosar de corupţie legat de un important contract de armament semnat în 2006 cu firma finlandeză Patria. Contractul, în valoare de 278 de milioane de euro, prevedea livrarea a 135 de vehicule blindate produse de Patria şi a fost negociat în 2006. Jansa ar fi negociat, prin intermediari, o contribuţie pentru partidul său (SDS, Partidul Democrat sloven), dar a evitat în mod deliberat întâlnirile directe cu reprezentanţii companiei finlandeze.

În Croația, fostul premier Ivo Sanader (2003-2009), în vârstă de 58 de ani, a fost condamnat în primă instanță, în noiembrie 2012, la 10 ani de închisoare. Ulterior, sențința a fost redusă în apel la opt ani și jumătate. Sanader a fost acuzat că a primit ilegal echivalentul a 480.000 de euro de la o bancă austriacă, Hypo Group Alpe Adria (HGAA), care a acordat un credit de circa 9,6 milioane de euro Guvernului croat, destinat construcţiei de ambasade.

 (IVO SANADER) FOTO: MEDIAFAX

Fostul prim-ministru a fost inculpat şi pentru o mită de zece milioane de euro de la grupul petrolier ungar MOL. Conform actului de acuzare, MOL încerca să-şi asigure astfel controlul asupra companiei petroliere croate INA, fără a deţine majoritatea acţiunilor.

Fostul premier a fugit din țară, dar a fost prins și extrădat de Austria în iulie 2011. Judecătorul care a dat sentința a spus că Sanader a făcut țara de rușine și s-a folosit de funcție pentru propria îmbogățire.

În Austria, în ianuarie 2013, Ernst Strasser, fost ministru de Interne şi eurodeputat conservator, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru corupţie şi luare de mită. El a fost implicat în 2011 în acelaşi scandal cu Adrian Severin, care a fost filmat cu camera ascunsă de jurnaliștii de la „The Sunday Times” în timp ce accepta să primească bani în schimbul unor amendamente în Parlamentul European.

Tot în Austria, o comisie parlamentară specială a investigat un caz de corupţie politică, în care a fost suspectat inclusiv fostul cancelar Wolfgang Schuessel (2000-2007). Numele fostului cancelar a fost citat la momentul dezvăluirilor legate de suspiciuni de corupţie în cadrul Telekom Austria. Wolfgang Schuessel nu a recunoscut nici implicarea sa şi nici a partidului său în acest caz. Totuși, în 2011 fostul cancelar și-a dat demisa din Parlament în urma acestei afaceri în care mai mulți oficiali guvernamentali au fost acuzați de corupție.

Telekom Austria a declanşat în august 2011 proceduri judiciare împotriva a trei foşti oficiali suspectaţi că au manipulat cursul acţiunilor întreprinderii în 2004, pentru a declanşa plata unui bonus.

În Grecia, Akis Tsochatzopoulos, fost ministru al Apărării în perioada 1996-2000 şi membru fondator al Pasok (socialişti), a fost condamnat în octombrie 2013 la 20 de ani închisoare, după ce a fost inculpat pentru spălare de bani şi constituirea unei organizaţii infracţionale în domeniul comenzilor de armament.

Tsochatzopoulos a fost acuzat că s-a folosit de funcţia sa de la conducerea Ministerului Apărării pentru a încasa mită prin societăţi offshore în schimbul unor contracte de achiziţionare a unui sistem antirachetă rus şi unor submarine germane.

În noiembrie 2013, ministrul adjunct al Apărării din Polonia, generalul Waldemar Skrzypczak, responsabil pentru contractele de armament, şi-a anunţat demisia în urma unor acuzaţii de nereguli privind licitaţiile. Cotidianul polonez Gazeta Wyborcza a publicat faxul unei scrisori adresate în martie unui oficial de rang înalt al Ministerului israelian al Apărării, în care acesta părea să favorizeze o societate israeliană într-o licitaţie pentru achiziţionarea unor avioane fără pilot pentru armata poloneză.  

În Marea Britanie, în 2010 mai mulţi membri ai Parlamentului au fost inculpaţi și condamnați în scandalul unor deconturi ilegale. Opt dintre ei au primit sentințe cu închisoarea.

 (Jaques Chirac)

Nicolas Sarkozy nu este însă primul lider francez care are probleme cu justiția după terminarea mandatului. În 2011, fostul preşedinte francez Jacques Chirac a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar privind locuri de muncă fictive în cadrul municipalităţii, în perioada în care el era primar al capitalei. Chirac, în vârstă de 79 de ani în momentul pronunțării sentinței, a fost primul fost preşedinte francez condamnat de un Tribunal corecţional. Fostul preşedinte a negat întotdeauna faptele care îi sunt reproşate.

Înaintea lui, fostul premier Alain Juppe fusese condamnat în același dosar la 14 luni închisoare cu suspendare și un an de interzicere a dreptului de a candida.