Băncile și Bursa din Atena vor fi închise luni
Preşedintele Pireus Bank a declarat că băncile vor fi închise pe durata zilei de luni ca urmare a deciziei Băncii Centrale Europene de a nu suplimenta ajutorul financiar pentru băncile elene.
Chiar la această oră, executivul de la Atena se reuneşte la cererea premierului Alexis Tsipras pentru a discuta problema lichidităţilor din bănci.
Banca Centrală Europeană a anunţat că va continua să finanţeze băncile greceşti. Însă a îngheţat fondurile care pot fi acordate la aproape 89 de miliarde de euro.
Comisia Europeană a luat, duminică, o decizie surprinzătoare. După ce ministrul de Finanţe al Greciei a declarat că propunerile venite de la Bruxelles erau, tehnic, imposibil de acceptat, Comisia a făcut public documentul transmis Atenei.
Printre propunerile finanţatorilor internaţionali se află scăderea cheltuielilor militare cu 400 de milioane de euro, creştea vârstei de pensionare la 67 de ani, renunţarea la subvenţiile pentru carburanţi, privatizarea companiilor de stat şi salarii în domeniul public acordate în funcţie de performanţă şi de pregătire.
Propunerile făcute Greciei pentru a evita colapsul
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
- 23% taxa pe valoare adaugată
- 13% TVA doar pentru alimente de bază, energie şi apă
- 6% TVA doar pentru medicamente, cărţi
- reducere cheltuielilor pentru armată cu 400 de milioane de euro
- eliminarea subvenţiilor pentru fermieri
- introducerea unei taxe pentru publicitatea TV
- creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani până în 2022
- creşterea contribuţiei pensionarilor la asigurările de sănătate
- salarii în funcţie de pregătire, performanţă şi responsabilităţi
(sursa: Comisia Europeană)
În comunicatul transmis de Comisia Europeană nu este făcută o diferenţă clară între măsurile propuse de guvernul elen şi cele ale finanţatorilor internaţionali. Conform documentului, Guvernul de la Atena ar fi trebuit să crească la 23 la sută TVA-ul şi pentru restaurante şi catering, dar şi să reducă reducă la 13% TVA-ul pentru mâncarea de bază, energie, hoteluri şi apă.
Sume importante ar fi trebuit tăiate din sectorul de apărare. Este vorba de aproximativ 400 de milioane de euro.
Finanţatorii externi mai cereau scumpirea asigurărilor, dar şi taxarea fermierilor, categorie exceptată în prezent.
În plus, Guvernul de la Atena ar fi trebuit să introducă o taxă pentru publicitatea TV.
Pentru piaţa muncii, creditorii voiau ca pensionarea anticipată să fie descurajaţă, iar vârsta de pensionare să crească până la 67 de ani.
Ei cereau în plus creşterea contribuţiei la asigurările de sănătate pentru pensionari şi ca salariile din sectorul public să fie acordate în funcţie de performanţă, pregătire şi responsabilităţi.
Într-un interviu pentru BBC, ministrul elen de Finanţe avertizase că oprirea creditării acordate de Banca Centrală Europeană băncilor din Grecia ar putea fi o încălcare a normelor uniunii monetare. Cât despre referendumul de săptămâna viitoare, indiferent de rezultat, Yanis Varoufakis, ministrul elen de finanţe, nu consideră că ţara sa ar trebui să părăsească zona euro.
„Este un moment de cumpănă pentru Europa. Nu există prevederi legate de ieşirea unui stat din zona euro. Odată ce ai intrat, nu mai poţi ieşi. Este prevăzut în tratatul Uniunii Europene. Şi, până la urmă, de ce să luăm în considerare ieşirea din zona euro? Europenii datorează Greciei 1,9 miliarde de dolari din profitul realizat de Banca Centrală Europeană în 2014. O instituţie din troikă ne datorează bani, iar noi datorăm bani unei alte instituţii din troikă. Nu mai bine rezolvă ei problema şi transferă banii dintr-un buzunar în altul?”, a spus Varoufakis.
Pe de altă parte, preşedintele grec a chemat partidele de opoziţie la consultări, pentru a afla care este strategia lor înaintea referendumului.
„Vreau să subliniez faptul că poporul elen ştie foarte bine care este miza acestui vot şi am convingerea că duminica viitoare va dovedi că şi în vremuri de criză poate fi matur şi determinat”, a declarat președinte Prokopis Pavlopoulos.
Premierul Franţei este de părere că Guvernul Greciei ar trebui să-şi reevalueze poziţia şi să se întoarcă la masa negocierilor.
„Nu mă pot resemna cu gândul că Grecia ar putea ieşi din zona euro. Trebuie să facem tot ce este posibil pentru ca Atena să rămână în zona euro. Asta înseamnă, pe de-o parte, respectarea Greciei şi a democraţiei şi, pe de altă parte, respectarea normelor europene. Concluzia este că guvernul elen trebuie să se întoarcă la masa negocierilor”, a declarat premierul francez Manuel Valls.
Două sondaje de opinie arată că majoritatea grecilor vor să rămână în zona euro şi ar prefera un acord cu partenerii europeni ai Greciei.
Citiți și:
Criza din Grecia a intrat într-o nouă etapă
GRECIA. Jumătate din bancomate, golite. La cozile interminabile au stat şi lideri Syriza
Problemele Greciei, o tragedie în mai multe acte
Eurogrup refuză noi concesii pentru Grecia
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
