„În Cehia, soldatul Svejk apare în întruchipări paradoxale și contradictorii. Îl avem, pe de o parte, în Vaclav Klaus, fostul președinte, care a sărit de mult în întâmpinarea rușilor dându-le de fiecare dată dreptate și care este un suveranist, antifederalist, antieuropean și care seamănă foarte mult – el nu mai are putere – și care seamănă foarte mult cu Viktor Orban (premierul Ungariei - n.r.); și în definitiv, seamănă foarte mult și cu intențiile afișate de euroasiatici și de administrația și propaganda Rusiei (...). Văd că propaganda rusă ajunge foarte departe”, a spus Emil Hurezeanu.
„(...) Zeman, care este un președinte a cărui alcoolemie uneori a depășit gradul de alarmă - dacă cumva ar fi înregistrată, dar are șofer și, bănuiesc, limuzine negre - omul de multe ori provoacă în felul acesta, e o provocare de altă natură, dar bănuiesc că își are și ea rostul ei, pentru că vedeți, lumea în Europa continuă să fie risipită, unii spun una, alții spun alta. Președintele Băsescu, de exemplu, vorbește de agresiune și văd că mass-media traduce – la noi – punctul de vedere, care era o opinie autorizată a Ministerului rus de Externe care critica poziția lui Băsescu, ca o avertizare a Rusiei după declarațiile lui Băsescu. E o contrapartitură la partitura lui Băsescu, nu e nicio nenorocire, nu ne avertizează nimeni!”, a arătat analistul.
Occidentalii își exprimă îngrijorarea destul de greu
Comentând ultimele evoluții din Ucraina, Emil Hurezeanu a remarcat că ceea ce se întâmplă acum este „scenariul xeroxat din Crimeea – se ocupă sediul puterii locale, se arborează drapelul Marii Rusii pe organele locale ale Micii Rusii (...)”. Analistul spune că „este foarte îngrijorător” și speră să existe tratative de culise. „Până unde merge îngrijorarea occidentalilor nu-mi dau seama, pentru că se exprimă destul de greu. Există canale de culise, care nu se văd în negocieri și noi nu le știm și din cauza asta, văd că la toate televiziunile și mediile occidentale, subiectul Ucrainei, astăzi (luni, 7.04.2014), când el s-a întețit, a trecut în planul II sau în planul III. Bănuiesc că la nivelul acesta de gravitate există astfel de negocieri și că jocurile acestea se vor limita aici”, a declarat jurnalistul la Digi24.
Pe de altă parte, există posibilitatea, tot mai conturată, a federalizării, spune Emil Hurezeanu. „Se forțează nota cu autoritățile locale și se creează impresia că în anumite zone din est, dincolo de Crimeea, de fapt există majorități active ruse, care vor autonomie. E mai greu să ceri independența și alipirea la Rusia, în schimb poți să transformi Ucraina, s-o parcelezi, s-o fracturezi, s-o dezmembrezi (...) și să aspiri după aceea Ucraina prin federalizarea ei”, arată Emil Hurezeanu.
În opinia sa, federalizarea nu este o rețetă universal aplicabilă. „Planul acesta de federalizare are și el conotații funcționale – în cazul Republicii Federale Germania, în cazul Statelor Unite ale Americii, în cazul Canadei, care sunt federații sau confederații care funcționează foarte bine; în cazul Iugoslaviei, de la un punct încolo, nu. În alte cazuri, federalizarea este similară cu încercarea de dezmembrare statală. Aici, rușii nu renunță așa ușor. Alții spun că dincolo de federalizare, ceea ce-i interesează pe ei – și în niciun caz nu se pot opri la Crimeea – este să-și marcheze noua linie și să despartă, să decupeze dintr-o hartă virutală a expansiunii euro-atlantice”, a explicat Emil Hurezeanu în emisiunea „Jurnalul de Seară”.