PAȘAPORT DIPLOMATIC. Ambasadorul Rusiei la București: Suntem în contact cu MAE român pentru a ne explica reciproc pozițiile
Recent, colegul dvs., ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, a avut o conferinţă de presă în care a spus, şi voi cita ca să fiu foarte exact: „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este datorată faptului că Ucraina a ales vectorul european al evoluţiei. Avem de a face cu o agresiune externă în Ucraina şi nu cu una internă şi ca rezultat a ocupării ilegale a Crimeei, am ajuns la evenimentele din momentul de faţă”. Cum comentaţi aceste declaraţii?
E. S. Oleg Malginov: Noi vedem evoluţia evenimentelor din Ucraina dintr-o perspectivă diferită şi credem că este o criză internă, în primul rând, care a culminat în februarie cu schimbarea ilegală a puterii, acţiuni ilegale ale anumitor forţe extremiste, Sectorul de Dreapta, care au şocat ţara, au şocat Ucraina şi au adus tensiuni în plus la nivelul societăţii, tensiuni între diferite regiuni şi vedem o lipsă reală de încercare, de aflare, căutare şi găsire a soluţiilor naţionale la probleme.
Din păcate, la aceste procese contribuie din partea unei părţi implicate şi un număr de alte ţări din Europa şi SUA şi noi credem că ei nu contribuie la soluţionarea, ci la agravarea situaţiei. În mod special începând cu momentele de pe Maidan, când în fiecare zi cineva era acolo şi instiga protestatarii şi instiga la accelerarea tensiunilor. Părerile diferite faţă de cele ale protestatarilor de pe Maidan erau interzise şi oamenii erau răpiţi, duşi la închisoare, câţiva dintre ei au fost torturaţi şi chiar ucişi. Acum este de fapt o nouă dictatură care se formează. Ucraina este o ţară puternică, dar şi o ţară complexă, care are multe componente regionale, geografice, etnice, lingvistice. Nu are o lungă experienţă a independenţei în această formulă complexă. Trebuie foarte multă atenţie cu aceste lucruri, dar aceste evenimente din februarie au fost ceva ieşit din comun şi cei care le-au susţinut şi le-au impus sunt de asemenea responsabili.
Apoi a început totul. Şi am trecut prin mai multe etape. Suntem acum în etapa în care situaţia este foarte periculoasă în regiunea de est a ţării. Şi este timpul ca raţiunea să câştige în faţa emoţiilor, deși este dificil. Şi avem acum o oportunitate în plus, traseul prezentat de ministrul de externe al Elveţiei, preşedintele OSCE, dl. Burkhalter, pentru a înceta procesele inclusive, nu exclusive. Nu vrem să fie exclus niciun grup. Şi ne dorim ca aceste lucruri să se întâmple şi în realitate, nu să spunem este în regulă, suntem gata, vom face, dar nu se face nimic. Şi dacă aceste lucruri chiar încep, anumite soluţii poate vor fi găsite, discutate şi implementate gradual. Situaţia este prea dificilă. Nu sunt de acord cu folosirea cuvântului „agresiune”, care a fost folosit de colegul meu, şi am explicat de mai multe ori şi am explicat de asemenea că Rusia este foarte aproape de Ucraina, ruşii sunt foarte apropiaţi de Ucraina.
Este foarte dificil să distingem, am trăit împreună foarte mulţi ani, suntem amestecaţi. Soacra mea este Sirotenko (nume ucrainean). Tatăl ei era ucrainean pur, bunicul soţiei mele. Pentru noi este o chestiune personală. Sunt mulţi ucraineni care lucrează aici la ambasadă, la Moscova, în cadrul Minsterului de Externe şi în toată ţara. Suntem amestecaţi. De asemenea sunt ruşi care trăiesc pe teritoriul Ucrainei în familii mixte. Deci este imposibil să faci o diferenţă.
În est şi în sud-est, componenta rusească este integrată în componenta ucraineană. Este integrată în componenta ucraineană. Nu este vorba despre emigranţi, nu este vorba despre ceva impus de Federaţia Rusă şi dacă nu este respectată, încep problemele şi nu vor putea fi rezolvate. Deci cam aşa este situaţia.
Ambasadorul Ucrainei probabil se referă la agresiune făcând aluzie la militarii care au fost prezenţi în Crimeea şi care nu au avut însemne militare prin care se puteau identifica şi de asemenea preşedintele Putin a recunoscut că aceşti militari, cu sau fără însemne, erau ruşi. Puteţi comenta asupra acestor două aspecte?
E.S. Oleg Malginov: Nu pot adăuga nimic în plus la ceea ce a spus deja preşedintele. Da, trupe ruseşi au fost acolo, se referea şi la flotă, care este cu siguranţă o unitate destul de mare şi aceştia erau acolo să prevină vărsarea de sânge. Vârsarea de sânge s-ar fi putut întâmpla. Vedeţi ce se întâmplă acum în Odessa sau în regiunile estice ale Ucrainei. Este vărsare de sânge. În Crimeea nu a fost deloc sânge. Unii vor spune în regulă, referendumul a fost ilegal. pentru că erau ruşii în zonă şi tuturor le era frică de ruşi şi au mers la urnele de vot şi au votat da. Acum în estul Ucrainei sunt mulţi ucraineni, forţe militare care luptă acolo şi oameni care mor acolo zilnic. Dar oamenii au ieşit la vot şi din păcate sau din fericire, nu ştiu, au votat, în ciuda forţelor armate şi a ameninţărilor. Deci în Crimeea au fost ameninţaţi şi au votat într-un fel din cauza ruşilor şi aici au votat din cauza a ce? Nu este logică afirmaţia. Oamenii, din câte înţeleg eu, au votat cum au simţit.
Şi trebuie să existe înţelegere din partea autorităţilor responsabile pentru a lua în considerare acest lucru, să îşi respecte oamenii, nu să spună că sunt păpuşi manevrate de agenţi, terorişti şi aşa mai departe. Sunt oamenii lor. Prea mult sânge a fost deja vărsat în Ucraina.
Este important să fie oprite imediat violenţele şi să se înceapă dialogul constructiv, altfel nu văd vreo îmbunătăţire a situaţiei. Toate celelalte sunt lucruri secundare. Când vor înceta violenţele şi vor începe discuţiile, se pot lămuri între ei. Ei trebuie să rezolve singuri această problemă. Sunt de acord cu ce a spus primul ministru în funcţie, Iaţeniuk. Era foarte implicat emoţional, critica Rusia, dar a spus că vrea să negocieze, să înceapă negocierile. În regulă. A spus acest lucru la începutul lunii aprilie, iar noi am răspuns, începe. Nu faceţi doar declaraţii. Începeţi. Dar sunt încă doar declaraţii. Nu este uşor.
Ce soluţie ar fi potrivită pentru Rusia, în Ucraina?
E. S. Oleg Malginov: Am spus-o de multe ori. O Ucraină normală, în care interesele tuturor grupurilor, regiunilor, naţionalităţilor, grupurilor etnice, grupurilor religioase sunt luate în considerare şi au posibilitatea să participe direct prin reprezentanţii lor direcţi la procesul de luare a deciziilor, astfel încât interesele lor să fie şi implementate în practică, în politică, în organizarea statului. Este ceva natural, nu este ceva dificil. Pentru că noi rămânem împreună, vom fi în continuare vecini şi ne dorim o ţară stabilă, previzibilă, fără potenţial pentru conflicte interne.
Sunt opinii care spun că Rusia vrea o Ucraină federalizată cu un guvern slab pe care îl poate controla Rusia. Este adevărat?
E. S. Oleg Malginov: În primul rând vrem ca violenţele să înceteze. Apoi s-a mai spus, vrem o ţară a cărei guvern să reprezinte toate segmentele societăţii ucrainene. Am spus la început că este o ţară complexă. Are un istoric al creaţiei foarte lung şi noi credem că această criză a apărut din cauză că opiniile oamenilor care trăiesc în sudul şi estul ţării nu sunt luate în considerare. De aceea noi spunem, federalizarea prin care se înţelege un sistem de reprezentare poate fi, poate nu va fi, poate fi o soluţie. Când s-a spus de pildă descentralizare, în regulă. Dar nu este o chestiune de a numi cumva acest lucru, este o chestiune de a face. Puteţi să îi spuneţi într-un fel sau altul, dar trebuie să şi faceţi ceva prin care oamenii să înţeleagă că nu sunt doar persoane fără voce, fără nume, că trebuie să îşi ascundă părerile, ei trebuie luaţi în considerare. Este treaba lor să se organizeze. Noi suntem o federaţie, dar federaţia poate însemna şi altceva. Mai sunt şi alte federaţii în Europa, feluri diferite de federaţii. Chiar şi în Germania avem federaţia statelor. Este vorba despre diferenţa dintre a construi un stat şi a construi o naţiune. Şi este foarte dificil. Deci acesta este interesul nostru. Dar federalizarea, guvern slab, acestea sunt lucruri artificiale şi noi nu am spus aşa ceva. Noi vorbim despre posibilitatea de a discuta despre tipuri variate de organizare.
Ca urmare a referendumului recent din estul Ucrainei, este posibil ca aceste regiuni să dorească în timp să fie alipite Rusiei. Care este poziţia Rusiei? Va accepta ţara dumneavoastră să încorporeze aceste regiuni?
E.S. Oleg Malginov: Din nou, nu este o problemă a Federaţiei Ruse. Poziţia noastră a fost exprimată cu ocazia vizitei domnului Burkhalter la Moscova pe 7 şi 8 mai. Acum susţinem propunerea OSCE. Nu vrem să avem prea multe planuri. Acum susţinem OSCE-ul. Planul OSCE este să stabilizeze ţara. Şi nu vrem să propunem alte planuri conflictuale sau concurente acestuia. Din câte am înţeles, liderii UE susţin şi ei acest plan. Am primit informaţii că inclusiv SUA susţin acelaşi plan. Ucraina de asemenea a spus că se vor alătura. Să începem. Planul OSCE este bazat pe principiul unei singure ţări. Deci avem acest lucru acum pe masa de lucru. Nu este responsabilitatea Federaţiei Ruse să implementeze acest plan. Pe 17 aprilie a fost întâlnirea de la Geneva şi imediat negociatorul a spus, da, aceasta este responsabilitatea Rusiei. Şi care mai este atunci responsabilitatea altora? Cum rămâne cu responsabilitatea altora? Şi din această cauză, a faptului că nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce s-a spus acolo, întâlnirea nu a fost fructuoasă. Mă refer la acordul de la Geneva. Toate elementele agreate acolo sunt încă valide şi trebuie să lucrăm în baza principiilor agreate.
Puterile vestice au impus sancţiuni economice împotriva Rusiei. Cum afectează acestea economia Rusiei şi pentru cât timp se pot menţine împotriva ţării dvs?
E. S. Oleg Malginov: Ştiţi poziţia noastră. Nu credem că sancţiunile sunt o soluţie. Şi bineînţeles nu este o soluţie pentru managementul crizei. Mai degrabă contribuie la escaladarea problemelor. Nu aş spune la agravare, dar la escaladare da. Nu sunt doar sancţiuni economice, sunt şi sancţiuni personale şi toate acestea pot crea neînţelegeri şi alte incidente. Sancţiunile economice, nu sunt un specialist, dar cred că pot influenţa nu doar economia Rusiei, dar şi economia europeană. Pot crea dificultăţi pentru industria rusească, acceptăm acest lucru, dar pot crea dificultăţi pentru ţările europene de asemenea. Vom vedea. Desigur vom găsi instrumentele şi metodele de a depăşi momentul, va fi diferit de ceea ce avem acum, dar Federaţia Rusă nu se va prăbuşi cu siguranţă. Şi încă mai cred că politicienii înţelepţi din Europa vor continua discuţiile şi dialogul şi la final vom putea găsi o cale de înţelegere pentru ieşirea din criza care există în centrul Europei. Şi sper că găsirea unei soluţii de ieşire din criză nu va fi depăşită de alte interese.
Care este viziunea de viitor a Rusiei în ceea ce priveşte România? Mă gândesc la declaraţiile făcute de dl Rogozin legate de sosirea în România la bordul unui bombardier.
E. S. Oleg Malginov: Noi nu susţinem sancţiunile, pentru că sancţiunile nu rezolvă, ci contribuie la agravarea problemelor. Ele pot provoca incidente, neînţelegeri, emoţii etc. Dl Rogozin împreună cu delegaţia oficială a Federaţiei Ruse au fost invitaţi în Moldova şi Tiraspol. A mers acolo, vă dau informaţiile pe care le-am primit şi eu, dar Ucraina nu i-a permis survolul prin spaţiul ei aerian şi a ales altă cale. A ajuns la destinaţie mai târziu cu 2-3 ore, anumite întâlniri cu autorităţi din Moldova au fost anulate din această cauză, dar una peste alta vorbim despre o delegaţie oficială. Apoi s-a spus că au fost nişte negocieri între autorităţile aeriene şi piloţi, nu ştiu nimic despre acest lucru, am primit aceste informaţii din partea autorităţilor române. Apoi s-a luat decizia de a nu permite avionului să treacă înapoi. Noi nu am considerat acest incident ca un gest prietenos. Era o delegaţie oficială în orice caz. Era viceprim-ministrul, ministrul Culturii, un număr de deputaţi şi alţi oficiali. A fost considerat un gest deloc pozitiv de către Federaţia Rusă. Pe de altă parte, am spus acest lucru de multe ori, în conformitate cu legea noastră, toate declaraţiile legate de politica externă sunt făcute de preşedinte, prim-ministru şi ministrul de externe. Nu sunt o persoană cu avansate cunoştinţe tehnologice, nu sunt utilizator de Twitter sau altceva. Dar înţeleg că această sursă media este puţin prea directă, emoţională şi dacă politicienii lucrează cu ea trebuie să accepte regulile, dar după cum am spus, poziţia oficială este exprimată de preşedinte, prim-ministru şi ministrul de externe. Suntem în contact cu Ministerul de Externe (român) pentru a ne explica reciproc poziţiile. Eu sunt aici pentru a comunica, lucrăm şi este responsabilitatea noastră.
Deci aţi clarificat acest lucru cu MAE?
E.S. Oleg Malginov: Suntem în plin proces, da.
Este o perioadă de vizite intense la Bucureşti. Reprezentantul CIA a fost aici, vicepreşedintele Joe Biden urmează să vină şi secretarul general al NATO, de asemenea. Cum vedeţi aceste vizite în România în acest context intens pentru politica şi diplomaţia internaţională?
E.S. Oleg Malginov: Să clarificăm nişte aspecte. România este membru NATO şi al UE. România are relaţii strategice cu SUA. Este firesc ca statele să schimbe vizite. Acesta este un aspect. De ce să spun că este bine sau rău? Este ceva normal. Dar când ne uităm la NATO ca un întreg şi vedem noile discuţii care au loc cu scopul de a revizui relaţiile politice cu Rusia şi de a creşte prezenţa permanenţei trupelor, nu sunt fapte pe care să le ignorăm din punct de vedere strategic şi geopolitic şi vom lua aceste lucruri în considerare şi vom construi propria noastră politică legată de aceste lucruri. Dar vizitele, înţelegem că problemele discutate aici vor atinge şi situaţia de la Marea Neagră, situaţia din Ucraina, că vor discuta despre relaţiile cu Federaţia Rusă. Sperăm că nu vor agrava, ci vor contribui pozitiv la un posibil trend pozitiv, dar să vedem care vor fi rezultatele.
Revenind la Ucraina, Rusia consideră că nu are nicio vină în evoluţia situaţiei din Ucraina?
E.S. Oleg Malginov: Pentru mine întrebarea este...desigur pot să spun nu. Nu avem nicio vină legat de ceea ce se întâmplă. Dar aş vrea să pun întrebarea într-o poziţie mai largă. Putem contribui la îmbunătăţirea situaţiei? Cred că în mod colectiv putem să contribuim la îmbunătăţirea situaţiei şi încercăm să facem asta. Dar să vedem. Nu este atât de simplu în aceste zile. Ucraina nu permite libera circulaţie a cetăţenilor din Federaţia Rusă să meargă acolo, de exemplu numărului 2 din Biserica noastră ortodoxă nu i s-a permis să intre în Ucraina, deşi mulţi oameni spuneau că aparţin Bisericii Ortodoxe Ruse, dar nu a fost acceptat. Informaţiile media ruseşti sunt interzise în Ucraina, jurnaliştii au fost arestaţi. Vă amintiţi episodul cu reprezentanţii OSCE? Când au fost arestaţi sau reţinuţi, să spunem reţinuţi undeva în partea de est a Ucrainei, toată lumea spunea da, este un lucru rău, cineva a influenţat, Rusia a făcut asta. Lukin (Vladimir Lukin) a mers acolo ca reprezentant special şi a negociat. Reacţia a fost, Rusia a făcut asta, Rusia are responsabilitatea. Nu, putem bineînţeles influenţa, putem avea o anume influenţă asupra situaţiei, dar influenţa noastră trebuie să fie una bine primită. Noi am propus, să luăm loc şi să vedem care poate fi contribuţia comună la soluţionarea acestei crize a ţării. Din acest punct de vedere nu negăm că avem o responsabilitate, dar vrem să fie şi alţii responsabili în implementarea propunerilor lor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
