Klaus Iohannis: Victor Ponta nu va merge niciodată la un summit al Consiliului European!
Președintele României a spus că își va exprima nemulțumirea, la summitul de urgență al UE, față de modul în care s-a luat decizia, marți, la Consiliul JAI - prin majoritate calificată și nu prin consens, cum se obișnuia. Însă, a precizat șeful statului, chestiunea cotelor de refugiați este un subiect închis, care nu mai are cum să fie modificat, chiar dacă au apărut voci care au spus că vor contesta decizia Consiliului JAI.
„Decizia nu are nevoia de validare în Consiliul European. Vom aștepta rezultatul contestărilor și vom vedea”, a spus președintele.
„Regretăm și eu regret că această decizie, în loc să fie luată prin consens, s-a luat prin vot majoritar. Această împărțire matematică nu ține cont de factori importanți. Eu nu cred că împărțirea cotelor obligatorii rezolvă problema refugiaților”, a spus președintele.
El a subliniat că România nu este împotriva primirii de refugiați, ci susține în continuare principiul cotelor voluntare, în funcție de capacitățile fiecărei țări.
Cu toate acestea, a recunoscut Klaus Iohannis, în realitate, numărul de refugiați care îi revine României nu este mare, cu atât mai mult cu cât se va face eșalonat, pe o perioadă mare de timp, de până la doi ani. „Recomandarea mea către Guvern este să găsească modalitățile cele mai bune pentru a gestiona acest număr de refugiați”, a declarat președintele.
Klaus Iohannis a mai spus că deocamdată nu există la nivel european o procedură de selecție a refugiaților și așteaptă clarificări în acest sens. Klaus Iohannis a explicat că summitul de urgență de miercuri va fi consacrat discutării unor chestiuni mai profunde legate de refugiați - chestiuni financiare sau cum pot fi prevenite pe viitor alte valuri de refugiați.
România, a menționat Klaus Iohannis, se așteaptă să primească alocări bugetare de 6.000 de euro pentru fiecare refugiat primit.
Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migrației, a mai anunțat Klaus Iohannis.
Întrebat, ulterior, dacă a luat în calcul o eventuală delegare a lui Victor Ponta la summitul UE, președintele a spus răspicat, aluzie și la problemele cu justiția pe care le are șeful Guvernului: „Acest premier nu va merge niciodată la un summit al Consiliului European!”. Klaus Iohannis a calificat drept „fundamental deplasată” o declarație a lui Victor Ponta care se exprimase în acest sens.
(VIDEO. Declarația de presă a președintelui, urmată de întrebările jurnaliștilor)
Citiți AICI transcrierea conferinței de presă susținute de președinte.
Victor Ponta: Dacă ajungeam președinte, mergea premierul
Premierul Victor Ponta susţine că la Consiliul European extraordinar pe tema refugiaţilor, din această seară, ar fi fost normal să participe el, nu preşedintele Klaus Iohannis. Şi asta pentru că, potrivit şefului Guvernului, deciziile ce se vor lua la summitul extraordinar ţin mai mult de atribuţiile Executivului.
„Președintele se duce degeaba. Orice se decide acolo, mai puțin politica externă, ține de Guvern. De aceea, toți merg cu premierul, cu mici excepții”, a afirmat Victor Ponta. „Am avut o discuție (cu președintele - n.r.). A spus că merge, nicio problemă. Îi dăm toate documentele. Dacă ajungeam preşedinte, mergea premierul”, a subliniat Victor Ponta.
El s-a mai plâns și de proasta comunicare cu șeful statului, susținând că în general află de la colegii premieri ce se discută în Consiliul European.
Întrebat dacă România va respecta decizia din Consiliul JAI sau se pregătește de sancțiuni, Victor Ponta a evitat să-și asume o poziție. „E o decizie pe care n-o pot lua singur. Vom discuta în CSAT și vă anunțăm”, le-a spus premierul jurnaliștilor.
„Mi se pare o abordare deplsată din partea primului-ministru. Fundamental deplasată”, i-a dat replica, ulterior, în conferința de presă, președintele Klaus Iohannis. „Primul ministru nu participă și nu va participa la consiliile europene. ACEST prim-ministru nu va participa NICIODATĂ la Consiliul European”, a subliniat șeful statului.
Aprobarea sistemului obligatoriu de cote pentru repartizarea refugiaţilor a împărţit Uniunea Europeană în două tabere. Pe de o parte, România, Slovacia, Cehia şi Ungaria au respins proiectul, dar avizul pozitiv dat de restul statelor comunitare le obligă, cel puţin la nivel teoretic, să pună în practică acest plan.
Oficialii de la Bruxelles au criticat lipsa de coeziune a statelor membre.
„Luând această decizie, ne-am simţit ca şi cum am fi smuls victoria din fălcile înfrângerii”, s-a plâns Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene. „Prin ea însăşi, decizia luată nu va rezolva criza refugiaţilor”, a recunoscut el, dar a adăugat: „Fără această decizie nu cred că am fi putut să facem următorii paşi pentru a ne asigura că ne vom apăra graniţele externe mai bine”.
„Eu nu critic celelalte trei ţări din grupul de la Vişegrad şi nici România, care au avut problemele lor. Nu sunt eu cel chemat să judece. Am înţeles faptul că, într-un anumit sens, în aceste ţări încă există percepţia că fiecare decizie luată la Bruxelles este mai mult sau mai puţin un dictat”, a declarat Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de externe.
Unul dintre liderii socialiştilor europeni, Hannes Swoboda, a declarat după Consiliu, pe Twitter, că votul României este scandalos și că solidaritatea nu înseamnă un drum cu un singur sens.
România nu a fost singura ţară care a votat împotriva cotelor obligatorii, la consiliul miniştrilor de Interne ai Uniunii Europene. I-au stat alături şi trei dintre ţările din grupul de la Vişegrad: Cehia, Ungaria şi Slovacia. În ciuda faptului că, iniţial, s-a opus planului Comisiei Europene, Polonia a votat în ultimul moment "pentru". Finlanda este singura ţară care s-a abţinut.
Țările Uniunii Europene trebuie să primească în următorii doi ani 160 de mii de refugiaţi. 6.351 de refugiaţi ar urma să ajungă în România după votul din Consiliul JAI, un număr cu care autorităţile de la București au fost de la bun început în dezacord, spunând că ţara noastră nu are spaţiu decât pentru 1.785.
Reprezentantul României la Consiliul miniştrilor de interne a justificat poziţia ţării noastre, printr-un comunicat de presă. „România consideră că impunerea unor cote obligatorii nu reprezintă o soluție viabilă la problema refugiaților. Sunt tratate, astfel, doar simptomele imediate şi nu cauzele fenomenului. O provocare de asemenea anvergură nu poate fi rezolvată prin impunerea unui sistem automat de redistribuire a imigranților. Este absolut necesar să se țină seama de specificitățile fiecărui stat membru și de capacitatea sa efectivă de primire și integrare a imigranților”, afirmă ministerul condus de Gabriel Oprea.
Pe de altă parte, președintele francez Francois Hollande şi premierul britanic David Cameron au avut marți o întâlnire bilaterală la reşedinta din provincie a premierului britanic, în care cei doi lideri au stabilit poziţia cu care o să se ducă la discuţii: vecinii Siriei, care au primit deja milioane de refugiaţi, trebuie să primească ajutor ca să aibă grijă de ei. De asemenea, imigranţii care ajung în Europa, dar care nu îndeplinesc criteriile pentru azil, ar trebui trimişi acasă mai repede. Mai mult, preşedintele francez şi premierul britanic au fost de acord că este necesară revitalizarea procesului politic în Siria, în condiţiile în care Bashar al-Assad primeşte din ce în mai mult ajutor din Rusia.
Potrivit Comisiei Europene, ţările care se vor opune cotelor de refugiaţi vor suporta o sancţiune de 0,002 % din Produsul Intern Brut.
Legislaţia europena spune că, dacă un stat membru nu este de acord cu politica privitoare la imigraţie impusă de Uniune, are dreptul să facă apel în Consiliul European. Şi asta, în cazul în care crede că principiile fundamentale ale securităţii sale sociale şi ale sistemului său legal sunt ameninţate de imigranţi. O altă soluție ar fi să conteste decizia la Curtea Europeană de Justiție. Cehia a anunțat într-o primă fază că va recurge la această cale, dar ulterior a renunțat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
