REPORTAJ. Contrabanda de ţigări, afacere de familie la graniţa cu Ucraina
Sutele de dosare penale întocmite în fiecare an, nu îi descurajează însă pe cei care au intrat în astfel de grupări. Pe de-o parte, instanţele nu consideră că aceştia sunt pericol social şi îi lasă în libertate, pe de altă parte, câştigurile sunt uriaşe pentru o zonă în care locurile de muncă sunt aproape inexistente.
Ghimbir, măceşe, mentă şi mult spanac. Este o nouă reţetă reprezentativă pentru locuitorii satelor din Munţii Gutâi. Ai spune că se pregătesc pentru Olimpiadă, la proba de atletism. Cocktailul din plante, cu efect energizant, are însă alte scopuri. Îi transformă pe moroşenii dornici să strângă averi peste noapte, în cei mai buni cărăuşi.
Contrabanda cu ţigări din Ucraina s-a transformat în principala sursă de venit în zonă. Dar nu-i uşor să treci munţii cu baxurile-n spate. Aşa că niţel ajutor de la mama natură, nu strică. ŞI nu-i singurul secret al traficanţilor de tutun.
În Maramureş, foarte aproape de graniţa cu Ucraina, peisajul este de basm...Nu turismul asigură însă traiul localnicilor. Contrabanda cu ţigări le aduce bani, spun poliţiştii de frontieră din zonă. În fiecare zi, oamenii legii supraveghează 400 de kilometri de graniţă cu Ucraina. Îi însoţim într-o zi de muncă. Nu este nici opt dimineaţa, şi depistează traficanţi.
De multe ori, contrabandiştii renunţă la încărcătura clandestină şi fug atunci când poliţiştii de frontieră le dau de urmă. O grămadă de baxuri ce valorează peste 300.000 de euro.
În Ucraina, un pachet de ţigări costă doi lei. Trecut peste graniţă, preţul se triplează. Cu cât se apropie de marile oraşe sau de Bucureşti, câştigul este de cinci ori mai mare.
Oamenii legii nu apucă bine să ne dea detaliile şi fug la alt caz. La 10 kilometri distanţă, în satul Bistra, aceştia descoperă 30.000 de pachete, ascunse sub lemne, într-o camionetă.
Mai bine de un sfert din locuitorii Bistrei au dosar penal pentru contrabandă. Este deja o afacere de familie. "Secretele" se transmit din tată în fiu iar familia funcţionează ca o grupare mafiotă. Fiecare are o sarcină clară.
„Se folosesc de minori pentru activităţi de transport, duc ţigările către Sighet în ghiozdane, în bagaje, sunt folosiţi în activităţi de supraveghere a poliţiştilor”, a spus Sorin Danalache, comisar şef IGPF Maramureş.
Părinţii sunt cei care transportă marfa de contrabandă. Bunicii o ascund. „Practic, la fiecare a doua, a treia casă trebuie să vă arăt persoane cercetate. Atât de mulţi sunt? Da.
La un moment dat erau sute în întreaga comună care făceau contrabandă”, a adăugat Sorin Danalache.
Cum condiţiile din zonă sunt vitrege, temperaturi extreme, rute periculoase, aflate la înălţimi de peste 1.500 de metri, păduri pline de sălbăticiuni, plus încărcături foarte grele, cărăuşii se pregătesc temeinic înainte de drum.
„Am aflat că se folosesc băuturi energizante cu unele pastile, acest cocktail îţi dă o forţă temporară şi pot să care trei-patru baxuri de ţigări”, a adăugat comisarul şef IGPF Maramureş.
Locuitorii de pe malul Tisei sunt probabil cei mai câştigaţi. Este una dintre zonele preferate ale contrabandiştilor. Sunt locuri în care râul este foarte îngust, iar apa poate fi trecută la picior. Pe acolo s-au bătut poteci între casele de pe un mal şi de pe celălalt.
„Toţi oamenii de aici au căi de acces care duc spre frontieră. Românii ţin legătura cu ucrainenii prin telefon, îşi fac planuri, stabilesc locul, cantitatea, preţul prin telefon, după care se deplasează la frontieră. supraveghează foarte bine activitatea poliţiştilor de frontieră, urmăresc deplasarea acestora, traseul şi când văd că pot merge în siguranţă la frontieră, iau ţigările, le aduc în apropierea locuinţelor de unde sunt transportate în diferite părţi”, a mai spus Sorin Danalache.
Traseul contrabandei începe în Ucraina. Ţigările sunt luate de vecini de la fabrici clandestine şi predate la frontieră cu România. Capul reţelei de la noi tocmeşte cărăuşi să aducă marfa de la frontieră. Pentru 250 de lei de transport, oamenii duc ţigările la ascunzătoare. Cei care le depozitează câştigă câte 100 de lei pentru fiecare bax pe care îl ascund. Distribuitorii câştigă la rândul lor 150 de lei pe transport.
Începe să se însereze. Este ora 20 şi am ajuns în Sighetul Marmaţiei. În cel mai înalt punct al localităţii. Poliţiştii de frontieră trec la filaj. Îi ajută camera de termoviziune pe care o au în dotare. Trebuie să fie mai rapizi decât contrabandiştii.
„Acum două săptămâni au fost descoperite în zona aceasta o persoană cu un microbuz cu 110 baxuri. Ei aici le încarcă, aici este un agent economic şi are gardul, malul are 10 metri de la drumul naţional până la gard, vine maşina şi, într-o jumătate de minut, încarcă 50 de baxuri, foarte rapid lucrează, au maşina la intrare şi ieşire din localitate. Folosesc tot felul de semne, prin poziţie, sting faza lungă, au cod folosit de ei, am observat când facea din bliţuri, când dau două-trei înseamnă că e drumul liber”, a mai spus Sorin Danalache.
Echipamentele sofisticate pot uneori să dea greş, dar nasul lui Nis, câinele-agent, nu a ratat nimic. A prins mai mult de 300 de contrabandişti.
În ultimii doi ani, poliţiştii de frontieră din Maramureş au prins 30 de bande de traficanţi. 300 de români şi ucraineni au avut dosare penale. Deşi pedeapsa cu închisoarea ajunge până la şapte ani, foarte puţine sunt cazurile în care judecătorii trimit contrabandiştii după gratii. În general, scapă cu pedeapsă cu supendare sau amendă, pentru că nu sunt consideraţi un pericol social. Un studiu recent arată că nivelul contrabandei cu ţigări a ajuns la 17% din economia subterană a României şi aduce statului pierderi de 680 de milioane de euro.
- Etichete:
- contrabanda tigari
- trafic tigari ucraina
- contrabanda tigari maramures
- politia de frontiera maramures
- traficanti tigari
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News