Cazul Bercea Mondial. Toți știau, toți au tăcut
FOTO: MEDIAFAX
Sandu Anghel striga jurnaliștilor, în curtea DNA, că Mircea Băsescu a luat 2 milioane de euro.
O întrebare pertinentă după spectacolul susţinut de Bercea Mondial în curtea Direcţiei Naţionale Anticorupţie este de unde avea interlopul două milioane de euro cu care să îşi cumpere libertatea? Răspunsul vine de la serviciile secrete: sunt bani negri. Directorul Serviciului Român de Informaţii a spus astăzi că interlopii din Olt erau în atenţia ofiţerilor pentru 10 infracţiuni extrem de grave: de la trafic de minori, trimişi să se prostitueze, să fure sau să cerşească în Europa, până la cămătărie, taxă de protecţie şi coruperea magistraţilor. Afacerile cu fier vechi rotunjeau şi ele conturile lui Bercea Mondial. Doar aceasta şi acuzaţia de tentativa de omor s-au transformat în dosare penale şi în condamnări. Deşi cei importanţi oameni de stat ştiau ce se petrece.
Trei preşedinţi, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, ştiau cât de periculos este clanul lui Bercea Mondial. Cinci premieri, Adrian Năstase, Eugen Bejinariu, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu, au primit şi ei informaţii de la Serviciile secrete.
Actualul prim-ministru este singurul care nu a fost pus în temă. „A zis clar că nu a informat guvernul meu. Și dacă primeam, nu era în legătură cu guvernul. Este treaba procuraturii, poliţiei”, a declarat marți premierul Victor Ponta referindu-se la declarațiile șefului SRI, George Maior.
La fel, cei 10 miniştri de Interne care au condus Poliţia în perioada 2001-2011 au primit informări care spuneau exact ce zone ţintesc intelopii.
Cu toate acestea, abia după 13 ani de când SRI monitoriza clanul Bercea iese la iveală că liderul grupării îşi crease o structură paralelă, cu care să se protejeze de poliţişti şi procurori. Agenţii secreţi spun că a cumpărat inspectori de la Fisc, a încercat să mituiască judecători şi să se inflitreze în familia preşedintelui României.
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut tot timpul că nu a ştiut nimic despre afacerile ilegale pe care le-ar fi avut fratele lui cu clanul de interlopi Bercea. Avea însă informaţii despre cât de periculoşi sunt membrii grupului.
George Maior, șeful SRI, a spus marți că i-a fost transmisă preşedintelui Băsescu o informare, la data de 29 octombrie 2009, cu „probleme ce țin de securitatea naţională vizavi de acest clan”.
Fiscul, ineficient în cazul Bercea
Dosarul în care este cercetat fratele preşedintelui Traian Băsescu scoate la iveală altă instituţie care nu şi-a făcut treaba: Fiscul, care trebuie să ştie cine face bani negri şi să îi redea statului. Aproape 27 de mii de angajaţi lucrează la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Uriaşul aparat s-a dovedit ineficient în cazul clanului Bercea. În buzunarul interlopilor au rămas sume uriaşe, cu care au încercat să cumpere judecători şi bunăvoinţa unui şef de stat.
Fiscul are de câţiva ani un instrument pe care nu îl foloseşte: legislaţia pentru controlul averilor. Nimeni nu i-a întrebat însă pe interlopii din clanul lui Bercea Mondial de unde au avut bani să ridice palate şi să cumpere maşini de lux. Sebastian Bodu a condus Agenţia Naţională de Administrare fiscală între 2005 şi 2007, perioadă acoperită de notificările în care Serviciul Român de Informaţii avea date că gruparea lui Sandu Anghel făcea evaziune fiscală. Fostul preşedinte ANAF se arată acum revoltat că Fiscul nu i-a controlat.
„La aceste clanuri averea lor era notorie, erau situaţii mai mult decât cunoscute, arhicunoscute. Trecem pe lângă casele alea, trecem pe lângă maşinile alea, îi vedem la TV cu lanţurile de aur la gât, deci ei fac acest lucru ostentativ, nu îşi ascund averea”, a declarat pentru Digi24 Sebastian Bodu.
Fiscul nu a fost curios să afle de unde a adunat averea clanul lui Bercea. Nu a încasat integral nici taxele pentru cele 40 de case, apartamente şi terenuri pe care le au interlopii. Poate şi pentru că multe dintre proprietăţi au fost construite fără autorizaţie şi deci, neînregistrate.
Din cauza acestei nepăsări, în visteria statului ajung tot mai puţini bani. Anul trecut, Guvernul calculase că va aduna 47,3 miliarde de euro. A încasat doar 45 de miliarde de euro, sub media ultimilor cinci ani. Şi a pierdut printre degete 18 miliarde de euro, valoarea evaziunii fiscale şi a economiei subterane.
Cât încasează statul din taxe
2008 32,1% din PIB
2009 31,4% din PIB
2010 32,2% din PIB
2011 32,6% din PIB
2012 32,9% din PIB
2013 32% din PIB
(sursa: Ministerul Finanţelor Publice)
Ce putea face statul cu banii pe care i-a pierdut anul trecut din evaziunea fiscală:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
