Unul din cinci tineri e şomer. Şcolile profesionale pregătesc elevi pentru meserii fără căutare
Peste 22% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani nu aveau un loc de muncă, la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele includ atât persoanele care primesc ajutor de şomaj, cât şi pe cele care, în ultima lună, şi-au căutat un loc de muncă, fără a primi însă vreun ajutor social.
Din datele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă reiese şi că persoanele cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani sunt categoria cea mai afectată de şomaj, numărul şomerilor fiind de aproape 130.000.
A doua categorie este cea a persoanelor de 30-40 de ani - 112.000 de români nu au un loc de muncă. Pe locul trei în topul şomajului se află tinerii sub 25 de ani - peste 87.000 de tineri nu au unde să lucreze.
La cel mai recent târg de cariere din România, tinerii care-şi căutau un loc de muncă au aplicat pentru joburi şi în alte domenii decât în cele pentru care aveau studii. De altfel, tinerii se pliază mult mai rapid pe nevoia de personal a angajatorilor.
Cele mai căutate domenii unde e nevoie de personal suplimentar sunt cele din IT, din industria bunurilor de larg consum, audit și consultanță, inginerie şi în cel financiar bancar. Departamentele unde e cea mai mare cerere de personal sunt cele de software, marketing şi vânzări.
Totuşi, prin comparaţie cu alte state europene, România stă mult mai bine - suntem undeva la mijlocul clasamentului european condus de spanioli, care se confruntă cu o rată a şomajului de peste 55%, la această categorie de vârstă. Cel mai bine o duc germanii, cu o rată de doar 8%.
Şcolile profesionale pregătesc lucrători poştali și specialişti în turism, meserii fără căutare
Cererile de pe piaţa muncii nu coincid cu pregătirea asigurată în licee. În timp ce angajatorii caută sudori sau lăcătuşi mecanici, de pe băncile şcolilor ies lucrători poştali sau specialişti în turism.
Cristian Bâţu are 30 de ani şi de mai bine de doi ani lucrează la fabrica de utilaj greu din Craiova, ca operator comandă numerică. Tânărul a absolvit cursurile unei clase de mecanici auto, însă studiile nu i-au fost de ajutor la angajare.
„Nu mi-am găsit pe meseria mea, care o aveam eu - şofer mecanic auto. Şi am făcut cursurile operator comandă numerică cam timp de un an de zile”, a afirmat Cristian Bâţu - angajat în domeniul industriei.
Conducerea fabricii găseşte cu greu muncitori calificaţi. De mai bine de o lună, în uzină sunt 30 de posturi libere pentru sudori şi lăcătuşi mecanici.
„Pentru a găsi personal calificat în meserii de interes pentru noi, am fost nevoiţi să ne descurcăm pe cont propriu”, a declarat Cristiana Nica – director de resurse umane.
Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean recunoaşte că în Dolj nu există şcoli care să pregătească sudori sau lăcătuşi mecanici.
„Cele două calificări nu sunt în acest moment organizate în niciuna din unităţile de învăţământ”, a spus Aurelia Iliuţă – reprezentant al ISJ Dolj.
În schimb, Colegiul National de Arte şi Meserii şcoleste anual o clasă de elevi care vor deveni tehnicieni în activităţi de poştă, în condiţiile în care Poşta Română face restructurări. De asemenea, pregăteşte şi tehnicieni în servicii hoteliere, un domeniu cu puţine locuri de muncă în judeţ.
În tot acest timp, angajatorii caută meserii în domeniul tehnic.
„Pe oferta de locuri de muncă vacante avem acum 30 de posturi de sudori şi 15 de lăcătuşi”, a anunțat Aneta Bădulescu - purtător de cuvânt AJOFM Dolj.
În ultimele 6 luni, firmele din Dolj au recrutat peste 170 de sudori şi lăcătusi, iar cei mai mulţi au fost angajaţi fără a avea studii în domeniu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
