România, o țară care se grăbește să îmbătrânească

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Revoluţia a însemnat pentru români calea deschisă spre Occident. După anii 1990, tot mai mulţi au început să-şi facă planuri de a pleca din ţară. Iar când România a devenit membră UE, s-au ridicat toate barierele.

Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică: Anul 2007, odată cu aderarea la UE, a marcat o creştere substanţială a numărului românilor plecaţi în străinătate - Italia, Spania de exemplu, sau alte ţări. Această cifră s-a stabilizat după anul 2008. În grupa de vârstă 40-50 de ani avem cea mai mare migraţie practic regimul de atunci a pregătit emigraţia de acum.

În ultimii 25 de ani România a pierdut 2,3 milioane de locuitori. Numai anul trecut, au plecat din ţară 184.000 de oameni. Exact populaţia unor oraşe precum Brăilă, Arad sau Piteşti.

Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică: Pentru ultimii doi ani, au plecat mai multe femei decât bărbaţi, la nivelul anului 2014 au plecat 56,8% femei şi diferenţa până la 100% bărbaţi. Au plecat persoane cu vârsta între 20-50 de ani, adică persoane aflate în populaţia activă.

Plecarea unor oameni în plină putere de muncă a avut drept consecinţe în schimbarea raporturilor pe piaţa forţei de muncă. Balaţa angajaţi-pensionari s-a dezechilibrat. Dacă în anul 1990 la zece salariaţi aveam în jur de patru pensionari, acum raportul este unu la unu, adică un salariat susţine un pensionar.

„Statisticile arată că, în acest moment, din șapte români, o persoană este în vârstă, însă lucrurile s-ar putea schimba total în următorii 15 ani. Studiile arată că în 2030 România va avea un vârstnic la trei locuitori”, transmite corespondentul Digi24 Stefana Todică.

Şi numărul total al populaţiei ţării s-a redus. Dacă la recensământul din 1992 s-au înregistrat 23 de milioane de români, ultima numărătoare naţională a arătat că populaţia a scăzut la 19,8 milioane.

Mihai Preotesi, cercetător Calitatea Vieţii: În ultimii 20 de ani populaţia peste 75 de ani s-a dublat. Sunt două motive pentru care vârsta medie a populaţiei creşte: pe de o parte este creşterea speranţei mediei de viaţă şi al doilea motiv este scăderea natalităţii.

Dacă trendul descendent se va menţine, peste 50 de ani în ţara noastră ar putea avea puţin peste 14 milioane de locuitori.