Experiment Bonton: Sar românii în ajutorul unei persoane tâlhărite la drumul mare?
Ca să fii biciclist în Bucureşti îţi trebuie o doză zdravănă de curaj şi, spun unii, chiar de inconştienţă. Pistele sunt rare, mulţi şoferi sunt neatenţi, iar hoţii de biciclete reprezintă un pericol real, care poate pândi la fiecare pas. Sau mai degrabă la fiecare rastel. O parte din aceste tâlhării ar putea fi prevenite cu puţină atenţie şi implicare din partea celor din jur.
„Oare cât de greu este să furi o bicicletă, în plină zi, în centrul Bucureştiului? Pentru a răspunde la această întrebare, am făcut un mic experiment. Am luat această bicicletă, am parcat-o în diverse zone din Bucureşti şi am legat-o cu un antifurt. Am plecat de lângă ea pentru ca, câteva secunde mai tâtziu, asistentul nostru Paul să vină şi să o fure, din mijlocul oamenilor”, spune reporterul Bonton.
Pentru ca experimentul să fie cât mai autentic, operatorul a încercat să stea, pe cât posibil, ascuns, iar „hoţul” să îşi intre bine în rol. Recuzita? Un patent! Primul popas a fost în buricul târgului, chiar în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti. Reporterul „Bonton” trece printre oameni, se opreşte în faţa unui magazin şi îşi leagă bicicleta de un stâlp. Verifică antifurtul şi apoi pleacă. La scurt timp după aceea, apare şi "hoţul" nostru. Oamenii din staţie sunt impasibili niciunul nu intervine. În mai puţin de 15 secunde, stâlpul a rămas gol.
O brutărie de lângă Cişmigiu, plasată chiar în staţia de autobuz. Un loc aglomerat. Reporterul cumpără nişte chifle, aşa că sprijină bicicleta de uşa brutăriei şi intră, fără să mai pună antifurtul. Colegul nostru Paul, adică... "hoţul", vine, se urcă pe bicicletă şi fuge - chiar sub ochii oamenilor!
Un singur om se implică, prea târziu.
-Bicicleta? Ţi-a luat-o unul bruneţel, tuns scurt, a dat peste noi, s-a dus încolo la Universitate. Fugea ca un nebun!
-Era o bicicletă aşa, neagră şi cu mov?
-Neagra, da! Micuţă, aşa!
Am vrut să fim şi mai îndrazneţi, aşa ca ne-am propus să legăm bicicleta chiar lângă o bancă ocupată! Când hoțul a apărut, cu nonşalanță, nimeni nu a avut nicio reacție! Încercarea lui Paul de a rupe antifurtul cu patentul a mai fost văzută şi de doi muncitori, care într-un final au anunţat reporterul Bonton ca bicicleta i-a fost furată. La întrebarea „De ce nu aţi reacționat?", cei doi au ridicat din umeri.
La Piața Romană, aceeași lipsă de reacție. Oamenii își întrerup cu greu conversațiile telefonice ca să răspundă reporterului. Ba mai mult, suntem chiar certaţi pentru... neatenţie!
-Mi-am lăsat acum 30 de secunde bicicleta acolo și am intrat aici în cofetărie...
-Păi dacă vorbim unii cu alții nu am avut cum să vedem dar trebuia să rugați pe cineva să se uite!
-Dar am pus antifurt la ea! Ați văzut cumva pe cineva?
-Domnișoară! Dacă am văzut sau nu am văzut cu coada ochiului nu pot să îmi dau seama!
-Eu n-am vazut!
-Chiar dacă am văzut fugitiv, am uitat!
Universitate, Facultatea de Arhitectură. Studenţii de aici sunt norocoşi, au şi un rastel pentru biciclete. Cât durează să furi însă o bicicletă, ziua în amiaza mare, chiar de sub nasul altor studenţi? Mai puţin de 20 de secunde.
La ultima încercare, ne-am temut pentru „hoţul” nostru. Şi asta pentru că un poliţist stătea la mai puţin de cinci metri de locul unde am legat bicicleta. Calm şi cu zâmbetul pe buze, colegul nostru a furat bicicleta chiar de sub nasul poliţistului. Ce au spus oamenii din jur? Unul dintre bărbaţii de pe bancă se aude cum îi spune lui Paul să fugă!
Din păcate, să furi o bicicletă în Bucureşti este floare la ureche. Am încercat de şase ori şi de şase ori am reuşit, fără ca nimeni să mişte un deget. Am întâlnit nepăsare, neimplicare, lipsă de reacţie. Toate aceste incidente neplăcute ar fi putut fi prevenite cu un strop de atenţie şi interes.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
