Senatul a decis: Titus Corlăţean nu va fi urmărit penal

În plenul Senatului, s-au pronunțat împotriva cererii DNA și a acuzațiilor procurorilor, atât senatorul Titus Corlățean, cât și colegii acestuia de la PSD, UNPR și ALDE, vorbind despre referatul „rușinos” pe care l-au întocmit anchetatorii și despre „ridicolul” la care s-ar fi expus procurorul de caz când a redactat referatul. Singurul grup care a spus că va vota în favoarea cererii DNA a fost grupul PNL.

Apărarea fostului ministru și acuzațiile la adresa DNA

„Resping în termeni foarte clari, foarte categorici orice acuzație care îmi este adusă de Parchetul General, DNA, privind îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu”, le-a spus colegilor senatori Titus Corlățean.

Fostul ministru a invocat, în apărarea sa, procedurile și regulile MAE, arătând că dacă ar fi fost ceva în neregulă „s-ar fi știut în secunda următoare”. „MAE și eu ca ministru am îndeplinit cu scrupulozitate toate regulile, toate exigențele legale, toate procedurile standard folosite”, a mai spus Corlățean.

El a arătat că s-a lovit în ceea ce privește organizarea secțiilor de votare din străinătate de o serie de obstacole. „Poate principala dificultate obiectivă de care MAE s-a lovit a fost aceea că nu a existat un alt reper obiectiv pentru a lua decizii de sută la sută acuratețe decât prezența la ciclurile electorale anterioare”, a explicat Corlățean. Potrivit acestuia, o problemă ar constitui-o și faptul că românii nu respectă, când ajung în străinătate, obligația legală de a se înregistra la ambasade și oficiile consulare.

Corlățean s-a plâns și de faptul că a putut studia referatul din dosarul său „cu întârziere de două săptămâni” după reprezentanții mass-media, care au primit „ca de obicei, direct de la sursă” documentul.

Atacuri clare la adresa procurorului de caz și a DNA au fost formulate de senatorul PSD Șerban Nicolae. „Ne aflăm într-o situație jenantă. Ca de obicei, am citit referatul întocmit de procurorul de caz cu toată atenția și toată seriozitate. Mi se pare că este o insultă adresată Senatului României, o insultă față de profesia de jurist”, a susținut Nicolae.

Senatorul PSD s-a arătat deranjat mai ales de faptul că, după decizia Curții Constituționale pe tema abuzului în serviciu, DNA nu a transmis, via Parchetul General, „nicio modificare a punctului de vedere”. „Normal era ca procurorul de caz să-și precizeze poziția, mai exact să ne comunice dacă în înțelesul sintagmei în mod defectuos a identificat o încălcare a legii”, a declarat Șerban Nicolae, adăugând că absența unei astfel de comunicări denotă doar „sfidare”, „dispreț față de Parlament”.

Dosarul „Diaspora”, legat de dosarul „Fraude la referendum”

Tot Șerban Nicolae a susținut de la tribuna Senatului că, prin dosarul deschis pe numele lui Corlățean, „se extinde această concepție aberantă după care organizarea alegerilor, stimularea participării la vot ar avea legătură cu folosul necuvenit”.

Ideea a apărut, de altfel, și în discursul senatorului ALDE Daniel Barbu, care a catalogat dosarul deschis pe numele lui Titus Corlățean drept „tentativă a Parchetului de a penaliza procesul electoral”.

În referat, procurorii anticorupție au arătat că „acționând în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlățean, îndeplinind în mod defectuos atribuțiile de serviciu vizând organizarea secțiilor de votare din străinătate, a obținut un folos necuvenit candidatul la alegerile prezidențiale propus și susținut de către Partidul Social Democrat”. De asemenea, anchetatorii au susținut că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu s-a concretizat în „impunerea unor condiții organizatorice greu de îndeplinit de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, nesocotirea unora dintre propunerile acestora de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului de vot de către un număr superior de persoane, organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României”.

Anterior votului de azi din plen, Comisia juridică a Senatului a avizat negativ solicitarea DNA de a fi începută urmărirea penală împotriva lui Corlățean, cu cinci voturi „împotriva” cererii și doar trei „pentru”.

Prezent la comisie, fostul ministru PSD a susținut că acuzațiile procurorilor sunt neîntemeiate. „Am un singur comentariu. Am prezentat în fața comisiei toate argumentele și datele pentru care eu am susținut (...) faptul că suspiciunile rezonabile și acuzațiile DNA sunt total nefundamentate. Eu le-am respins cu argumente”, a declarat Corlățean.

Despre dosarul în care procurorii îl acuză pe fostul ministru de Externe de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale a vorbit și ex-premierul Victor Ponta, imediat după decizia Curții Constituționale pe tema abuzului în serviciu. Fostul șef al Guvernului a încercat atunci să acrediteze ideea că Titus Corlățean nu ar fi pasibil de răspundere penală, deoarece nu ar fi încălcat vreo lege în ceea ce privește organizarea în diasporă a votului la prezidențialele din 2014. „Nu scrie în nicio lege câte secţii de vot trebuie să fie în străinătate, putea legal să facă oricâte considera oportun (şi a făcut un număr identic ca în 2009, când nu a fost nicio problemă)! În final s-a dovedit că decizia a fost defectuoasă că au fost cozi în anumite secţii (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru că am pierdut alegerile din această cauză). Corlăţean a răspuns politic prin demisie, dar nici nu a încălcat o lege, nici nu a avut vreo intenţie criminală (că mi-a făcut mie rău deşi evident că nu voia asta)! Clar şi simplu!”, a arătat Ponta pe Facebook.