„Situația financiară a numeroși români, care au contractat credite în franci elvețieni, este grav amenințată după ce Banca Naționala de la Berna a decis să renunțe la plafonul cursului de schimb al monedei elvețiene. La București, decizia a urcat imediat cursul oficial al francului elvețian până la nivelul record de 4,32 lei, în creștere cu 15% față de ziua precedentă, 14 ianuarie 2014. Concret, la o rată de 100 de franci elvețieni, de pildă, românul se vede nevoit să scoată din buzunar cu aproape 60 de lei mai mult de pe o zi pe alta, echivalentul a 60 de pâini sau a peste 11 litri de benzină, în urma unei mișcări pur artificiale a cursului de schimb”, spune Andreea Paul.
„Consider că situația impune un răspuns urgent, pentru că evoluția francului riscă să arunce debitorii cei mai vulnerabili în stradă. Conform datelor BNR, peste 4% din ratele românilor sunt exprimate în franci elvețieni, în timp ce rata creditelor neperformante totale este de 15%. În această situație, cer audierea urgentă a reprezentanților BNR și a guvernatorului Mugur Isărescu în Comisia de Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților, pentru un punct de vedere și soluții concrete în sprijinul românilor afectați, în concordanță cu regulile europene și cu un sistem bancar sănătos”, adaugă prim-vicepreşedintele PNL.
În comunicatul citat, Andreea Paul reia o serie de întrebări adresate în scris conducerii BNR, în urmă cu mai bine de un an:
"1. La ce sumă se ridică valoarea totală a creditelor în franci elvețieni ale populației?
2. Care este valoarea restanțelor pentru creditele în franci elvețieni și cât reprezintă aceasta din valoarea totală a creditelor neperformante?
3. Care sunt modalitățile luate în calcul de BNR pentru a-i proteja pe debitorii români care au credite în franci elvețieni de mișcările artificiale și brutale ale cursului?"
Citiți și:
Ce trebuie să facă românii cu credite în franci elvețieni? Sfaturile avocatului Gheorghe Piperea
La cât era cotat francul elvețian atunci când românii luau credite pe bandă rulantă