Ce trebuie să facă românii cu credite în franci elvețieni? Sfaturile avocatului Gheorghe Piperea
Francul elveţian era „cea mai ieftină monedă”, după cum spuneau reclamele pe vremea când toată lumea se îndatora să îşi cumpere casă sau maşină. Pentru ei, ce s-a întâmplat azi e cel mai negru coşmar. În câteva ore, unora le-au crescut ratele ameţitor.
Sunt brokeri care se aşteaptă inclusiv la intrarea în incapacitate de plată a unora dintre datornicii în franci elveţieni.
Despre situaţia acestor oameni avocatul Gheorghe Piperea a vorbit la Digi24. Avocatul a spus că, „la prima vedere” vina ar aparține persoanelor care s-au împrumutat în franci elvețieni, „și așa ar putea să ne spună cei care vorbesc despre moderație, calm, despre judecată la rece”.
Citiți și:
La cât era cotat francul elvețian atunci când românii luau credite pe bandă rulantă
„Pentru a le sugera o imagine, amintesc trei-patru elemente de fapt care ar fi trebuit să stea la baza unui comportament al BNR calm atunci, nu acum. Luați un polițist care la momentul 2007 avea cam 1500-2000 de lei salariu pe lună și care dacă ar fi vrut să-și ia un apartament cu un credit de 100.000 de euro nu s-ar fi calificat sub nicio formă. Însă ofițerul de credite, în momentul în care i-a spus că nu se califică pentru un astfel de credit, i-a dat următoarea sugestie: te califici, totuși, dacă iei creditul acesta în franci elvețieni, la aceeași valoare”, a explicat Gheorghe Piperea.
Avocatul a amintit de persoane care i-au spus că francul elvețian nu are cum să crească mai mult de 2,5%, adăugând că aceste credite erau la vremea respectivă „un aparent cadou, care s-au dovedit un măr otrăvit ulterior”.
„În perioada respectivă erau bănci care trebuia să facă volume de creditare, să câștige un loc în top, o poziție pe piață cât mai în față”, a menționat avocatul.
„Banca Națională a României, atunci ca și acum, are poziția de autoritate, de control și de supraveghere. În această poziție, BNR are și atribuția ca, în momentul în care o bancă se pregătește să pună un produs financiar pe piață, să verifice acest produs financiar, nu numai din punctul de vedere al oportunității/legalității, mai ales din punctul de vedere al riscului. Ce ne spune BNR în momentul de față este că la momentul acela săraca Bancă Națională ne-a spus tuturor: nu luați credite în franci elvețieni, pentru că sunt periculoase, dar în același timp le permitea acestor bănci să facă volum, să pună pe piață astfel de credite, despre care se știa foarte clar că sunt periculoase”, a adăugat Gheorghe Piperea.
Citiți și:
Francul elvețian crește. Adrian Vasilescu, BNR: E o lecție care trebuie învățată! Împrumutați-vă în moneda în care sunteți plătiți!
„Dacă acum BNR se laudă că ne-a spus în 2007 să nu luăm credite în franci elvețieni, ci să ne luăm în moneda în care ne luam salariile, undeva este o minciună din partea BNR, pentru că n-aveai cum să accesezi astfel de credite în lei, în 2007, din motive de costuri prea ridicate”, a mai spus el.
Avocatul Gheorghe Piperea a fost întrebat ce pot face acum cei care se află aproape de incapacitate de plată.
„În primul rând, oamenii aceștia, în momentul de față trebuie să ia atitudine din punct de vedere legal și, în același timp, din punct de vedere social. Trebuie să formuleze acțiuni în instanță, toți, și să ceară înghețarea efectelor contractului până când trebuie această perioadă de volatilitate”, a sfătuit Gheorghe Piperea.
„Din punct de vedere social, cred că oamenii ar trebui să se mobilizeze, nu prin ieșirea în stradă, ci să formuleze fie în mediul online, fie prin intermediul parlamentarilor pe care i-au votat uninominal, fie prin scrisori deschise, cereri către Guvern să emită de urgență o ordonanță pentru a pune în aplicare o dispoziție pe care o conține o directivă europeană, e vorba 2014/17/EC. Această directivă spune expressis verbis că atunci când există o valută care este supusă deprecierii, este volatilă, iar această depreciere depășește 20% față de nivelul inițial al cursului, trebuie ca statele membre ale UE să intervină pe cale legislativă și să stabilească plafonări”, a subliniat avocatul.
„Dacă este posibil printr-o ordonanță de urgență, de exemplu, să lași celor care și-au luat titlul de doctor posibilitatea de a renunța la el, înseamnă că este cu atât mai important, printr-o ordonanță de urgență, să impui o astfel de plafonare și eventual să interzici astfel de credite de acum încolo în România”, a mai spus Gheorghe Piperea.
Adoptarea modelului ungar în România ar falimenta patru bănci. Soluția clienților, procesele colective
Deprecierea francului elveţian cu 15 procente într-o singură zi pune o presiune imensă pe cei care au credite în această monedă.
„Vedem acum, în 2015, un curs record. Nu se aștepta nimeni să capete o asemenea valoare. Clienții sunt șocați, nu știu ce să mai creadă. Ultima lor speranță au rămas procesele colective, naționale, de denominare a creditelor”, spune avocatul Adrian Cuculis.
Avocaţii cer intervenţia autorităţilor, care să stabilească un plafon de echivalare a francului elveţian în credite.
În Ungaria, Parlamentul a aprobat, la sfârşitul anului trecut, o lege prin care se stabileşte un nivel unic pentru cei care vor să-şi convertească împrumuturile în forinţi. Acest nivel este de 256 de forinţi, în condiţiile în care cursul de schimb a ajuns 319 forinţi pentru un franc elveţian.
Posibilitatea adoptării şi în România a modelului ungar este respinsă categoric de reprezentanții băncilor comerciale și de cei ai Băncii Naţionale a României. Aceştia avertizează că patru banci ar da faliment, iar statul ar trebui să suporte pierderile, estimate la 3 miliarde de lei.
„Pentru clienţii care chiar nu au nicio speranţă să-şi mai achite datoriile la timp, o soluţie ar fi o lege a falimentului personal. Proiectul a fost avizat favorabil de Guvern în octombrie, iar în prezent se află în dezbatere în Camera Deputaţilor. Falimentul personal este aplicat în mai toate ţările occidentale, dar în România propunerea s-a lovit de opoziţia bancherilor”, relatează Laura Culiță, reporter Digi24.
Nici o directivă europeană care va intra în vigoare în România anul viitor nu mai este în favoarea clienţilor. Aceasta ar obliga băncile să accepte toate solicitările de conversie în lei a creditelor în valută, însă la cursul din ziua depunerii cererii. Practic, ar avea aceeaşi datorie mare, dar transformată în lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
