Decorația lui L. Tokes poate fi retrasă. Europarlamentarul: Se duce o campanie dușmănoasă împotriva mea
Comisia de la Academia Română a decis, după a treia amânare, că decorația Steaua României, acordată europarlamentarului Laszlo Tokes, poate fi retrasă.
Juristul Eckstein-Kovacs Peter, fost senator și consilier prezidențial, membru al ordinului, a detaliat, la „Jurnalul de seară”, din 18 septembrie, care este procedura pentru alegerea Consiliului de Onoare.
Președintele Consiliului de Onoare, Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a explicat faptul că propunerea de retragere a decorației, care a primit cinci voturi „pentru” și o abținere, urmează să fie transmisă președintelului.
„Decizia este a președintelului României, noi facem propunerea pe care domnia sa o apropă sau nu printr-un decret”, a spus Ionel Haiduc.
Conform regulamentului, consiliile de onoare ale fiecărui ordin „judecă faptele dezonorante care aduc prejudicii morale cavalerilor ordinelor naționale respective, altele decât faptele penale sancționare cu pedeapsa privativă de libertate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Consiliile de onoare sunt formate din șapte membri, pentru un mandat de cinci ani.
„Cavalerii unui ordin național pot semnala Concelariei Ordinelor atitudini și fapte pe care le consideră dezonorante, comise de alți cavaleri ai respectivului ordin, și care le aduc prejudicii morale și ating demnitatea și onoarea ordinului”, arată legea.
După primirea sesizării, Cancelaria Ordinelor va convoca Consiliul de Onoare și va invitya persoana învinuită la ședință, care trebuie să aibă loc în cel mult 45 de zile de la primire.
Dacă persoana învinuită, în acest caz Laszlo Tokes, nu se prezintă, se poate stabili un nou termen sau se poate decide judecarea sesizării în lipsă.
Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor, prin vot secret, acestea se comunică Cancelariei Ordinelor, cu propunere de retragere a decorației sau se respingere a sesizării, care se înaintează șefului statului spre aprobare, prin decret.
„Președintele poate să și refuze (să semneze decretul – n.r. ), că a refuzat și la numirea miniștrilor, dar în mod normal, numai consemnează cele stabilite de acest Consiliu de Onoare”, a precizat Eckstein-Kovacs Peter, membru UDMR.
Traseul sesizării
Azi a fost a patra şedinţă a acestui consiliu şi, pentru prima dată, a fost prezent şi Laszlo Tokes. Acum o lună, eurodeputatul Laszlo Tokes a cerut amânarea luării în discuţie de către Consiliul de Onoare a retragerii Ordinului „Steaua României”, invocând faptul că are alte obligaţii în ziua programată pentru şedinţă, iar avocatul său nu se află în ţară.
După şedinţa de astăzi, europarlamentarul a spus că nici nu a avut de gând să se apere singur și că „acest proces este unul umilitor”, intentat împotriva sa.
„Se duce o campanie dușmănoasă împotriva persoanei mele”, a spus Laszlo Tokes. Ieri, echipa de comunicare a europarlamentarului Laszlo Tokes, amenințat cu retragerea ordinului „Steaua României”, anunța că un membru al Parlamentului britanic a transmis o interpelare Guvernului, prin care solicită informații cu privire la demersurile făcute în acest context.
Europarlamentarul transmisese un comunicat în întâmpinarea ședinței Consiliului de Onoare de azi:
„Este întru totul neîntemeiată afirmația apărută în presă conform căreia: „Deputatul în Parlamentul European Tokes Laszlo a luat hotărârea de a se prezenta personal, după ce președintele Consiliului de Onoare, Ionel Haiduc, nu a fost de acord ca la ședința de miercuri a consiliului, europarlamentarul să fie reprezentat de avocatul său”. Realitatea este tocmai contrară acestor afirmații: până acum nu m-am prezentat în fața Consiliului de Onoare, deoarece nu mi se asigurase dreptul fundamental de a beneficia de asistenţa avocatului meu. De această dată însă, am să mă prezint în fața consiliului, deoarece între timp, prin decizia Uniunii Barourilor Naţionale din România a constatat fără echivoc că am dreptul constituțional de a fi reprezentat de avocat şi în afara sălii de judecată”, transmitea Laszlo Tokes, înaintea ședinței.
„Un alt motiv care m-a determinat să fiu prezent personal, este faptul că eventuala retragere a ordinului o consider nu atât o problemă personală, ci mult mai mult o problemă de interes public, și o problemă minoritară. Este vorba de o problemă de interes public, deoarece fusesem decorat pentru meritele mele câștigate în eliberarea României de sub dominația comunistă. Sunt dator să stau cu capul ridicat nu în fața consiliului de onoare – constituit ca un adevărat tribunal de partid –, ci mai degrabă în fața societății românești, tocmai cum am făcut-o și pe timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu”, a precizat europarlamentarul.
„Consider că este o problemă minoritară în sensul că primisem decorația ca lider al comunității reformate maghiare din Timișoara, comunitate care a jucat un rol de frunte în declanșarea revoluției din 1989 de la Timișoara; pe de altă parte, calomniile care stau la baza propunerii de retragere a Ordinului Național Steaua României sunt de natură antiminoritară și antimaghiară. În consecință, prin prezența mea doresc să apăr onoarea și drepturile comunității mele maghiare din România”, sublinia Laszlo Lokes.
Alte declarații:
„Prezența mea la ședința Consiliului de Onoare s-a făcut posibilă tocmai prin faptul că nu sunt nevoit să mă apăr singur, deorece dreptul la asistență juridică este asigurată chiar de Constituție, respectiv de Legea Avocaturii. Ar fi dealtfel nedemn „să mă apăr personal” față de atacurile la persoană, acuzele nefondate și partinice ce mi s-au adus. Nu vreau sub nici o formă să fiu „partener” la umilirea mea instituționalizată bazată pe isteria antimaghiară generată.
Cu privire la problema de fond a cauzei, nu pot decât să repet, că declarația mea făcută la Băile Tușnad, care reprezintă dealtfel punctul de plecare al tuturor acuzelor ce mi se aduc, nu poate constitui ca formă şi conținut motivul unei sancțiuni morale.
Într-un stat de drept democratic opinia politică exprimată nu poate fi sancționată. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene stipulează dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă și libera exprimare a opiniilor (articolul 3 și 1).
Conținutul declarației mele nu poate fi nici el contestat, deoarece, dacă ne referim la exemplul autonomiei din Tirolul de Sud, sau la tratatul de bază româno-maghiar, în ambele cazuri reiese, că fiecare stat are dreptul de a sprijini și de a proteja minoritățile lor naționale din afara graniţelor țării.
Oriunde ar duce „calea stelelor” astăzi: decizia Consiliului de Onoare va reflecta fidel starea prezentă a democrației din România – printre care și starea actuală a respectării demnității umane cuprinse în Carta mai înainte citată (articolul 1).
Textul gravat pe medalia Steaua României este: „In fide salus” = În credință e salvarea. Așa cum am făcut-o și în 1989, avem încredere în Christos: El poate să aducă libertate țării noastre aflată în criză”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
