Premierul Victor Ponta şi şeful Executivului de la Chişinău, Iurie Leancă, merg marţi pe şantierul gazoductului Iaşi – Ungheni, magistrala ce va conecta reţelele de gaze naturale din România şi Republica Moldova. Lucrările sunt însă în întârziere. Au început cu mare fast în august 2013 însă, la o lună de la inaugurare, lucrările s-au oprit. Victor Ponta declara în urmă cu două luni că partea română şi-a respectat înţelegerea.
Lucrările au început cu mare fast în luna august a anului trecut. La inaugurare au participat premierul Victor Ponta, omologul său moldovean, Iurie Leancă, dar şi comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger.
„Vreau să cred că, la anul, atunci când oamenii de aici vor avea acces la un gaz la preţ mai mic, acel moment va fi mai important decât 1000 de vorbe”, spunea Victor Ponta pe 27 august 2013.
Pentru lansarea oficială a lucrărilor, constructorii au adus pe şantierul din comuna Rediu utilaje şi conducte la care muncitorii au lucrat de zor, chiar în timpul vizitei premierului. Odată ce delegaţia Guvernului a plecat însă, totul a dispărut.
„Am văzut un paznic care era acolo, cabanele alea care sunt acolo şi atât. În rest, nu am văzut nimic”, spune un localnic. „Au fost la început, atunci când era vorba să vină prim-ministrul. După aceea nu am mai văzut nimic. Au adus atunci, în prima zi, câteva utilaje şi apoi au oprit”, confirmă altul.
Tot gol era şantierul şi după aproape o lună de la inaugurare, când a fost vizitat de preşedintele Traian Băsescu. A reuşit să stea de vorbă doar cu un paznic şi cu un şef de lucrări, singurele persoane pe care le-a găsit pe şantier. De la ei a aflat că proiectul avea deja întârzieri. „Omul ăsta e onest, spune că nu e gata în decembrie, ci în februarie... Aici nu avem voie să minţim, pentru că de asta depinde şi prestigiul nostru şi Bruxelles-ul susţine financiar acest proiect de interconectare pe gaze”, declara preşedintele pe 20 septembrie.
El l-a acuzat atunci pe şeful Executivului că a făcut un exerciţiu de imagine din inaugurarea gazoductului. „Poţi să faci spectacole de sunet şi lumină ca la Roşia Montană, că este între noi. Bagi nişte mineri într-o galerie turistică, îi scoţi şi rezolvi problema... Dar aici nu este turism, este geopolitică. Şi se uita o Europă întreagă dacă suntem serioşi sau nu”, a acuzat Traian Băsescu.
În urmă cu două luni, pe 21 februarie, premierul Victor Ponta anunţa însă că România şi-a respectat partea din înţelegere. „Când se încheie pe teritoriul moldovean vă poate spune doar Guvernul Moldovei. Eu vă pot spune pe teritoriul României, acolo unde s-a încheiat lucrarea, iar subtraversarea este licitată şi se încheie în mod normal pe 15 aprilie - subtraversarea Prutului”, declara premierul.
Conducta de 42 de kilometri, din care 32 de kilometri pe teritoriul României, a costat statul român 26,5 milioane de euro, din care un sfert provin de la Uniunea Europeană.
După finalizarea gazoductului, România va exporta 500 de milioane de metri cubi de gaze în Moldova. Ulterior, cantitatea va creşte la 1,5 miliarde de metri cubi, adică 13% din producția autohtonă. Moldovenii vor avea numai de câştigat, pentru că nu vor mai depinde de gazele ruseşti, iar preţul plătit va fi mai mic.