Problema rezerviștilor care trebuie să vină la unități nu este alarmantă, dar este extrem de important să se declanșeze la timp această chemare a oamenilor pentru pregătire.
„Nu cred că faptul că unii sunt plecați reprezintă principala dificultate”, a spus generalul Degeratu, care estimează la un milion numărul românilor rezerviști plecați în străinătate. „Chestiunea este de alocare rapidă a unor fonduri și de constituire rapidă a unor noi structuri de pregătire”, a punctat generalul Constantin Degeratu.
Cine sunt rezerviștii?
Fostul șef al Statului Major General a explicat și cine sunt acești rezerviști. În primul rând, oamenii care au făcut serviciul militar obligatoriu până în 2006, deci cei care au cel puțin 27 de ani acum și care, cu siguranță, o parte sunt plecați în străinătate.
O a doua categorie este cea a militarilor care au fost angajați cu contract și care și-au încheiat serviciul militar. Sunt oameni mult mai bine pregătiți și care pot fi chemați mult mai repede, fiind familiarizați și cu modul de operare al NATO.
O a treia categorie o reprezintă militarii disponibilizați din 1998 până în 2003, cei care au trecut în rezervă în momentul în care s-a făcut reducerea efectivelor armatei. Pentru aceștia din urmă ar fi nevoie însă de pregătire periodică, a arătat fostul șef al Statului Major.
Planuri gata făcute pentru o pregătire sistematică a rezerviștilor
„Ce nu s-a făcut până acum, probabil din lipsă de fonduri, nu s-a făcut această pregătire sistematică”, a subliniat generalul.
Constantin Degeratu atrage atenția asupra unei probleme – împrospătarea rezervei, care trebuia făcută printr-un alt sistem de pregătire: o armată teritorială, o armată de rezervă sau gărzi naționale. „Asta este o chestiune care ar trebui declanșată imediat, pentru că perspectiva evoluțiilor în această zonă este una negativă și îngrijorătoare și ca urmare, ar trebui declanșat și un astfel de proces. Sunt procese pe care Statul Major General le stăpânește foarte bine, știe ce are de făcut, e vorba doar de semnalele trase politic și președintele a transmis un astfel de semnal, e vorba de preocuparea Guvernului și cu siguranță e vorba de angajarea unor fonduri”, a declarat Constantin Degeratu la Digi24.
Semnalul președintelui e generat, în primul rând, de creșterea tensiunii în Europa de Est și, ca urmare, un astfel de semnal trebuia dat, consideră Constantin Degeratu. Semnalul președintelui este unul politic, dar nu este unul singular, spune generalul. El a reamintit în context și de planurile anunțate de secretarul general al NATO de intensificare a pregătirii forțelor aeriene, navele și terestre.
„Semnalul președintelui nu este o simplă opinie. El reflectă cu siguranță niște măsuri luate deja, niște hotărâri luate deja de CSAT și cred că se referă la niște activități – printre care și exerciții - care probabil sunt planificate de un an, de o jumătate de an și care va trebui să se desfășoare în intervalele planificate. Din această perspectivă, semnalul dat de președinte cred că este unul de avertizare publică, întrucât și opinia publică este un factor important în pregătirea și menținerea capacității de apărare a unui stat”, a declarat fostul șef de Stat Major.
Agresiunea Rusiei asupra Georgiei în 2008 a dat un semnal politic destul de clar privind noua politică a Rusiei în Europa de Est. „Semnalul acesta ar fi trebuit să fie clar auzit de către noi, comunitatea euroatlantică, de către România sau de către alte state. Din păcate, criza economică, poate și o anumită iluzie în legătură cu caracterul democratic al regimului de la Moscova și cu siguranță și unele dispute interne au întârziat luarea unor măsuri”, a explicat Constantin Degeratu la Digi24.