ANALIZĂ. Tribuna instituțiilor statului, folosită pentru contre politice în campania electorală: duelul Băsescu-Corlățean
sursa foto: presidency.ro
Cele două instituții nu sunt pe aceeași lungime de undă nici măcar în ceea ce privește începerea campaniei electorale. Președintele a precizat că face declarațiile „în prima zi de campanie”, în timp ce Ministerul de Externe îl acuză că „a declanșat campania electorală înainte de termenul legal”.
Motivul contrelor dintre președinte și șeful diplomației l-a reprezentat, printre altele, președintele Parlamentului European, socialistul Martin Schulz.
Într-o declarație de presă făcută la Palatul Cotroceni, președintele Traian Băsescu – sub pretextul unei disponibilități de a discuta în campanie pe teme europene - și-a apărat familia politică – PPE – și l-a atacat pe Martin Schulz, actualul președinte al Parlamentului European. Ministrul Titus Corlățean, care face parte din familia politică a socialiștilor, s-a simțit dator să răspundă amplu și în termeni duri, într-o declarație de presă purtând sigla MAE, publicată chiar pe site-ul instituției.
Preşedintele a ţinut vineri o conferinţă de presă la Cotroceni ca să-şi anunţe - „în prima zi de campanie” -disponibilitatea de a participa la dezbateri pe teme europene. Traian Băsescu a atras atenţia că partidul european care va câştiga scrutinul din 25 mai va fi cel care va da următorul preşedinte al Comisiei Europene. A fost o ocazie bună să-l critice pe Martin Schulz, candidatul socialiştilor.
Traian Băsescu a declarat că ar fi important de dezbătut în campania pentru euroalegeri motivele pentru care ar trebui să fie condusă Comisia Europeană, de acum înainte, de Jean Claude Juncker – candidatul PPE - sau de Martin Schulz, candidatul socialiștilor. „Mai ales dacă privim lucrurile prin prisma ultimelor declaraţii şi acţiuni ale socialiştilor”, a adăugat președintele. El a menționat că grupul socialist a fost extrem de greu de convins să dea un vot care să creeze o perspectivă europeană Republicii Moldova.
„Pentru domnul Schulz, anexarea Crimeei era un fapt împlinit și asta e și trebuie să fim linistiți! Probabil aceeași abordare va avea dacă se întâmplă și alte evoluții negative în defavoarea României”, a explicat Traian Băsescu, referindu-se la o dezbatere care a avut loc în Parlamentul European.
Preşedintele a spus că se poate face o discuție pe această temă, şi anume ce este în avantajul Românei - să avem un preşedinte al Comisiei Europene socialist sau un un preşedinte de Comisie din spectrul PPE?
„Nu mai vorbim de faptul că trebuie să ne uităm şi la dimensiunile ţărilor, nu cumva riscăm să creăm o forţă incredibilă unui singur stat, care, oricum, este extrem de influent, prin crearea condiţiilor ca domnul Schulz să devină preşedinte al Comisiei Europene?", a mai spus Traian Băsescu, într-o aluzie la Germania.
Diplomația, în slujba replicilor date președintelui
Replica la declaraţiile preşedintelui a venit de la ministrul de Externe, Titus Corlăţean, sub forma unei declarații publicate pe site-ul MAE. O declarație amplă, în care, probabil din graba redactării, s-a strecurat și o greșeală de gramatică. Cuvintele sunt dure și par mai degrabă proprii unei polemici electorale: limbajul diplomatic nu prea își face loc. Se renunță chiar, la un moment dat, la orice titulatură protocolară de tipul „președintele”, „domnul”, șeful statului fiind numit simplu „Băsescu”. Președintele este asemuit unui comisar sovietic:
„Președintele dorește să impună nu o agendă a dezbaterii politice – ceea ce în ultimă instanță poate fi eventual înțeles – ci, asemenea unui comisar sovietic (s.n), propriile sale opțiuni și răspunsuri, dorind astfel să manipuleze opinia alegatorilor și să creeze falsa impresie că în România este singurul care are răspunsuri și că doar partizanii săi sunt vizionari și dedicați interesului național”, se arată în declarația ministrului de Externe.
Ministrul român de externe susţine că şeful statului încalcă prevederea constituțională privind neutralitatea politică prin declarațiile sale. „Opiniile exprimate sunt fie banale, fie eronate”, apreciază Titus Corlățean. „Președintele, ca de fiecare dată în ieșirile sale publice, minte sau manipulează adevăruri în funcție de propriul său interes”, spune ministrul de Externe.
De asemenea, şeful diplomaţiei române a fost deranjat şi de atacul lui Traian Băsescu la adresa şefului socialiştilor europeni.
„Atacul la domnul Schulz este o mistificare nerușinată. A induce public ideea că socialiști europeni și Germania tratează anexarea Crimei (sic! - n.r.) ca un fapt împlinit este o dovadă că nu are niciun respect pentru adevăr și că este gata să-și terfelească partenerii occidentali, care ani de zile i-au dat credit, pentru interesele sale partizane”.
Titus Corlăţean este de părere că atacul la adresa germanului Martin Schulz şi a Germaniei este de natură să afecteze relațiile României cu acest stat și îl acuză pe Traian Băsescu de subminarea viitorului politic al țării: „Aflat la sfârșitul unei cariere politice cu efecte dezastroase pentru țară, președintele dorește prin astfel de mesaje publice să izoleze România și să submineze viitorul politic al țării”.
Politicienii din România își dispută și curtează electoratul din Republica Moldova. O dovedește fără tăgadă declarația lui Titus Corlățean, publicată pe site-ul MAE: „Este timpul să ne adresăm și electoratului din Republica Moldova, care va vota pentru aceste alegeri europene. Este un mit fals că singurul suporter al intereselor cetățenilor Republicii Moldova este președintele Băsescu. El este doar un propagandist de tip sovietic, care manipulează sentimentele și aspirațiile oamenilor. Noi considerăm că Republica Moldova are nevoie de sprijin concret și de acțiune diplomatică responsabilă. În acest moment declarațiile electoraliste ale domnului Băsescu fac mai mult rău decât bine procesului de apropiere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”.
Titus Corlățean îl acuză pe Traian Băsescu și de încercare de timorare a partidelor: „Apelul la șefii de partide și la electorat de a nu participa la acte de corupție în timpul campaniei este o altă încercare de a timora partidele. Nu respectarea legii și independenței justiției este ceea ce ne transmite Băsescu, ci amenințarea voalată că se va folosi de justiție, la fel ca la referendumul din 2012, pentru a distorsiona rezultatul alegerilor”.
Declarația ministrului de Externe, publicată pe site-ul MAE, se încheie cu o recomandare în cel mai pur stil electoral-propagandist: „Votul cetățenilor Români la 25 mai ar trebui să fie nu numai o opțiune pentru viitorul Europei, ci și o sancțiune disciplinară la adresa unui președinte care reprezintă deja trecutul”. O frază frumos meșteșugită, dar care poate și-ar fi găsit mai bine locul dacă nu era publicată sub antetul MAE, ci al celor trei trandafiri social-democrați.
Dincolo de dezamăgirea pe care o provoacă alegătorului folosirea fățișă a instituțiilor statului ca suport de propagandă electorală și contre politice, se pune - îndreptățit - întrebarea: cum funcționează dialogul instituțional dintre șeful MAE și președinte, într-o perioadă când contextul regional este extrem de fragil, iar diplomația și politica externă devin foarte importante?
Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
