Proiectul nu a apucat să primească un raport de la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor (termenul era 12 mai), însă a primit raport negativ atât de la Guvern, cât şi de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Călin Popescu Tăriceanu propune modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor, în sensul ca în funcţiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic - preşedintele ţării şi ministrul justiţiei.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţa cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii”, prevede proiectul președintelui Senatului. Potrivit acestuia, revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei.
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", se arată în iniţiativa legislativă.
Revocarea acestora se face, potrivit propunerii, tot de CSM. Acest organism se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
„În spațiul public și nu numai în România, în toată lumea, se desfășoară o dezbatere legată de modalitățile cele mai potrivite pentru a asigura independența justiției și pentru a scoate actul de justiție de sub influența prea mare a factorului politic", se susţine în expunerea de motive care însoţeşte iniţiativa lefiglativă.
Legea în vigoare prevede că președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiți de către președintele ţării, la propunerea CSM.