Mircea Aron a declarat la Digi24 că CSM a sesizat anomaliile care au apărut în cazul lucrărilor din penitenciar și a elaborat norme, deși nu avea această obligație.
„Am lucrat pe ideea de a defini ce înseamnă o lucrare de cercetare știițifica și pe de altă parte, am lucrat pentru a crea siguranța ca cel care scrie lucrarea este chiar cel care beneficiază de cele 30 de zile de reducere a pedepsei. Am lucrat pentru a salva un act normativ, în beneficiul societății, nu în beneficiul unora care au profitat, ci pentru a da aceeași greutate atât muncii intelectuale, cât și muncii fizice”, a explicat președintele CSM.
El a sugerat că s-a ajuns la abuzuri și din vina Guvernului. Anumite norme nu au fost adoptate de Executiv, deși trebuia să o facă din 2014.
„Nu avem de făcut critici, noi am considerat că este mai bine să fructificăm ceea ce lucrasem în șapte luni de zile”, a spus Mircea Aron. „Avem încredere în variantele noastre (...) Noi am constatat că Guvernul a rămas în urmă în primul rând cu adoptarea regulamentului de aplicare a legii 254 privind executarea pedepselor. Trebuia aprobat din octombrie 2014 și trebuia să prevadă ce se întâmplă cu astfel de lucrări”, a spus Mircea Aron.
Președintele CSM a invocat și recentul raport al Comisiei Europene privind aplicarea MCV, în care se evidențiază faptul că nu se face rabat de la trimiterea în judecată și condamnarea unor persoane cu greutate în structurile statului sau chiar a unor profesioniști celebri. În aceste condiții, el se teme că inteligența unor profesioniști de marcă nu ar mai putea fi fructificată.
„Dacă ajung niște medici sau profesiori la închisoare ar putea să-și vadă fructificată posibilitatea și intelectul să și-l vadă valorificat la fel ca și cei care muncesc și care se reprofilează în anumite profesii. Este adevărat că unii, în loc să învețe altă profesie, au profitat că au diplome și au făcut ce au făcut”, a spus Mircea Aron.
Ministrul justiției, Raluca Prună, spune că, dimpotrivă, menținerea acestei prevederi legale - de a scurta din pedeapsa celor care scriu lucrări științifice - reprezintă o discriminare. „Este discriminatoriu să facem distincție între muncă fizică și muncă intelectuală. Pentru munca fizică, de exemplu, muncești patru zile și primești beneficiu o zi, pentru o lucrare științifică – așa cum am văzut o poți scrie în șase ore – primești 30 de zile. Este echitabil acest lucru?”, a argumentat Raluca Prună, ministrul Justiției în emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24..
Cum avizul CSM este consultativ, dacă ministrul va abroga, totuși, articolul, „nu se va petrece nimic rău”, recunoaște Mircea Aron. „Un intelectual de marcă ajuns la penitenciar...va trebui să facă numai o muncă fizică. Un doctor celebru, un chirurg, care ar putea să scrie ceva, să facă cercetări, nu o va mai putea face”, a argumentat președintele CSM.
De ce atâta clemență pentru oameni care, în definitiv, au greșit? a fost întrebat Mircea Aron. „Sunt de acord că nu există motive de clemență pentru oameni care au greșit. Dacă e vorba de cei care chiar au greșit până acum, DNA am înțeles chiar a început urmărirea penală sau cercetarea în aceste dosare, iar în situația în care se va dovedi că acestea sunt niște falsuri grosolane, cu siguranță că această situație nu poate fi rezolvată decât tot prin mijloace penale. Deci, asta s-ar putea întâmpla”, a fost răspunsul lui Mircea Aron.
Un alt argument pentru care s-a dat aviz negativ la CSM este nevoia de constanță. „Spuneți dvs ce înseamnă un magistrat care e atât de inconsecvent, încât își schimbă de la una la alta părerile? Or, NOI am demarat procedurile de atenționare a legiuitorului, NOI am cerut regulament, noi nu am gândit că se va ajunge la ideea de abrogare. Am lucrat să construim. Noi nu mergem cu măsuri tranșante. Dreptul este disciplina nuanțelor. Am crezut că dispoziția legală poate suferi modificări, prin legislație secundară, astfel încât să nu mai fie o bătaie de joc”, a încheiat Mircea Aron.