Indezirabil. Plângere penală pentru liderul Jobbik, Vona Gabor

Deputatul PSD Bogdan Diaconu cere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel să declanșeze procedurile legale pentru ca președintele partidului radical maghiar Jobbik, Vona Gabor, să fie declarat indezirabil în România.

În plângerea penală, deputatul PSD solicită ca perioada în care Vona Gabor să fie declarat să fie de 15 ani, având în vedere caracterul repetat al activităţilor sale împotriva statului român.

„A fost un atac direct la integritatea teritorială a ţării noastre, a fost un îndemn făţiş şi o instigare la conflict interetnic şi inclusiv la conflict interstatal el declarând ca Ungaria în sine trebuie să+şi asume un conflict cu România privind Transilvania”, consideră Bogdan Diaconu.

Ce spune legea

Potrivit legislaţiei române, OUG 194/2002 „Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică”.

Totul a pornit de la declarațiile făcute de liderul Jobbik, la sfârșitul săptămânii trecute.

„Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a spus Vona Gabor.

În acea zi, deputatul PSD Bogdan Diaconu transmitea, într-un comunicat, că solicită MAE declararea liderului Jobbik Vona Gabor persona non-grata, menţionând totodată că va depune la începutul sesiunii parlamentare o propunere legislativă „pentru interzicerea manifestărilor şi organizaţiilor de tip extremist”.

„Prezentul proiect de lege pentru interzicerea manifestărilor și organizațiilor de tip extremist propune adoptarea unor măsuri ferme și directe de a opri virulența activităților extremiste care se desfășoară pe teritoriul național. Manifestările de acest tip au început să-și facă simțită prezența în urmă cu câțiva ani, iar în timp au devenit adevărate pelerinaje ale personajelor și organizațiilor care luptă deschis împotriva statului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, așa cum este el definit de art. 1 alin. 1 din Constituția României”, susține Bogdan Diaconu.

„Proiectul de lege dorește să ofere autorităților instrumentul legal de a face respectată Constituția României pe teritoriul statului român în ceea ce privește pilonii săi fundamentali. Până în prezent, autoritățile române au asistat neputincioase la dezvoltarea rapidă și virulentă a mișcărilor și mesajelor anti-statale, cu aport străin, din cauză că nu dețineau formula legală specifică și dedicată prin care asaltul activităților anti-constituționale să poată fi oprit”, consideră deputatul PSD.

În replică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) preciza că declararea în calitate de persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 (art. 9), doar persoanelor având statut diplomatic.

„În analiza preliminară a MAE, declaraţiile cu caracter extremist în cauză, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice, ar putea atrage răspunderea autorilor în baza dreptului comun, având în vedere, inclusiv, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter rasist sau xenofob, şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”, arată MAE.

„Astfel, conform acestui act normativ, în cazul faptelor descrise şi incriminate de acesta, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror. Această măsură se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice”, precizează MAE.

Ce spun specialiștii

Specialiştii susţin că politicianul riscă să nu mai aibă voie să intre în România între doi şi zece ani.

„Dacă serviciile speciale vor reuși să probeze că într-adevăr sunt mai multe informații și vor fi informații că este atac la siguranța națională atunci judecătorul chiar în baza unor informații clasificate va lua o decizie care ese definitivă și va putea fi declarată persoana respectivă indezirabilă”, spune avocatul Ciprian Ene.

Deja unii politicieni susţin o astfel de măsură.

„Nu este diplomat dar există posibilitatea să i se intrezică să vina în România”, a spus Vasile Blaga, preşedinte PDL.

De la începutul acestui an mai multe persoane au fost declarate indezirabile. În luna mai doi cetăţeni arabi au fost expulzaţi după ce s-a constatat că promovau idei privind intoleranţa religioasă.