Mari producători de medicamente, în scandalul citostaticelor
ACTUALIZARE 30.07.2015. Pfizer România a trimis redacţiei Digi24 următoarea declaraţie oficială:
“Pfizer nu are cunoştinţă despre nicio acuzaţie sau investigaţie cu privire la companie sau a angajaţilor săi. Colaborăm cu autorităţile în orice solicitare cu privire la activitatile noastre in România.
Pfizer respectă cele mai înalte standarde internaţionale de programe si proceduri de complianţă şi depune toate eforturile pentru a asigura respectarea atât a tuturor reglementărilor locale cât şi a Legilor Americane Împotriva Actelor Străine de Corupţie (Foreign Corrupt Practices Act) dar şi a codului de conduită ARPIM. “ declară reprezentanţii Pfizer România.
ACTUALIZARE 22:00 Două dintre companiile farmaceutice și-au prezentat punctul de vedere, la solicitarea Digi24:
Răspunsul Novartis: Compania Novartis colaborează cu autorităţile. Nu putem face niciun comentariu deoarece investigaţia este în curs de desfășurare.
Răspunsul Roche: Roche România a fost printre cele 61 de locaţii vizitate de Direcţia Naţionala Anticorupţie. Roche România cooperează pe deplin cu autorităţile şi va pune la dispoziţia acestora toate informaţiile.
Pe lista DNA apar Glaxosmithkline România SRL, Novartis Pharma, Sandoz Pharma SRL, Roche România SRL.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Numele a zece companii producătoare şi a unui distribuitor ar apărea în dosarul citostaticelor, instrumentat zilele acestea de DNA, spun surse judiciare. Patru dintre ele sunt în top zece la nivel naţional în privinţa vânzărilor, cu o cifră de afaceri peste 3 miliarde de lei. Adică un sfert din piaţa autohtonă de medicamente. Câteva firme fac parte din Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Firme care ar fi implicate
Roche România SRL- producător de medicamente
Actavis SRL - producător/distribuitor de medicamente
Pfizer România SRL - companie biofarmaceutică
Teva Pharmaceuticals România SRL - companie farmaceutică
Novartis Pharma Services SRL- producător de medicamente
Alvogen România SRL - producător de medicamente
Sandoz Pharma Services SRL - companie farmaceutică
GlaxoSmithKline România SRL - producător de medicamente
Egis International - companie farmaceutică
Romastru Trading- distribuitor de medicamente
Glenmark Pharmaceuticals SRL - producător de medicamente
Aceste companii au contract cu toţi distribuitorii mari din piaţă, iar împărţirea pieţei farmaceutice presupune că o proporţie de 90% revine primilor cinci jucători de pe piaţă, deşi la ANM sunt înregistraţi peste 400 de distribuitori.
În realitate însă, doar 100 sunt activi pe piaţa din România şi cumulează 90% din fondurile alocate din bugetul de stat pentru medicamente şi servicii medicale, ceea ce înseamnă că peste 90% din bugetul de 1320 milioane lei alocat anual pentru oncologice merge către aceste firme.
Ancheta a mai relevat că în cabinetele unor medici au fost descoperite stocuri de medicamente. Medicii prescriau medicamentul pe care îl cereau şi îl obţineau, iar CNAS făcea decontul în baza unui aşa-zis diagnostic care ar fi indicat acel tratament. Medicii rămâneau în posesia medicamentelor, întrucât pacienţii erau fictivi. Companiile decontau şi medicamente expirate, potrivit unor surse judiciare.
De două zile, poliţiştii şi procurorii au demarat percheziţii la 61 de spitale, clinici, farmacii şi locuinţe ale unor medici. Până acum, nu a avut loc nicio audiere.
Specialiştii din oncologia românească care tocmai s-au întâlnit cu reprezentanţii Băncii Mondiale au evitat să abordeze subiectul.
„Şedinţa la care eu, personal, am participat nu a avut absolut nimic de a face şi nu s-a făcut absolut niciun comentariu apropo de problema fierbinte a oncologiei româneşti din zilele acestea”, a declarat Mircea Savu, membru al grupului tehnic de lucru cu Banca Mondială.
Şi reprezentanţii MinisteruluI Sănătăţii aşteaptă acum rezultatele anchetei procurorilor.
„Noi condamnăm aceste practici pentru că ele sunt de natură afecteze în mod grav funcționarea sistemului, să deturneze resurse de la îngrijirea unor pacienţi gravi. De altfel, Ministerul Sănătății a întreprins el însuşi o serie de măsuri pentru a reduce aceste fenomene, aceste pierderi din sistem ca fenomen foarte grav și se știe introducerea cardului de sănătate”, a declarat Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Citiţi şi:
Mita pentru medicamente, o practică mondială
Afaceri canceroase cu viața pacienților. 16 oncologi, în vizorul DNA
Reacția ministrului Sănătății după perchezițiile DNA la medici și farmaciști
Producătorii de medicamente implicaţi în scandalul citostaticelor au afaceri profitabile în ţara noastră.
Pfizer România a avut în 2014 cel mai mare profit de pe această listă: peste 45 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
În spatele său se află compania britanică GlaxoSmithKline, cu un câştig de aproape 28 de milioane de lei şi Actavis, cu aproximativ 11 milioane de lei.
Niciunul dintre următorii cinci producători vizati de autoritati nu a raportat însă un profit mai mare de 10 milioane de lei în urmă cu un an. Ba chiar au avut pierderi de aproape 23 de milioane de lei, cum s-a întâmplat cu Teva Pharmaceuticals România.
Pe minus a ieşit şi Glenmark Pharmaceuticals: a încheiat 2014 cu o pierdere de 4 milioane de lei. Firmele de medicamente vizate de anchetatori sunt unele de top în România. Au cote de piaţă mari, care depăşesc chiar 6 procente, potrivit unui raport al unei firme de consultanţă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
