DNA a extins urmărirea penală pe numele şefei CNA

Data publicării: 02.04.2015 12:49

Actualizare 14.30. Procurorii anticorupţie au extins acuzaţiile în cazul Laurei Georgescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în dosarul privind intervenţii pentru licenţa Giga TV, ea fiind urmărită penal pentru abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de:

GEORGESCU LAURA - CORINA, președinta Consiliului Național al Audiovizualului (C.N.A), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, în formă continuată (17 acte materiale),
- instigarea la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (17 acte materiale).

În ordonanța de extindere a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

Față de aspectele menționate în comunicatele anterioare, actele de urmărire penală efectuate în cauză au relevat faptul că, în calitatea sa de președinte al C.N.A., suspecta Laura Georgescu a fost cea care a instigat, în perioada 2013 - 2014, la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului C.N.A. și care au fost soluționate prin sancționarea a șapte posturi de televiziune.

Sintetizând rezultatul actelor de urmărire penală, s-au stabilit în legătură cu aceste noi aspecte, următoarele:

În perioada respectivă, președinta C.N.A. Laura Georgescu a impus mai multor funcționari din cadrul instituției pe care o conduce să întocmească sesizări ce conțin date nereale, iar ulterior a susținut respectivele sesizări false, prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancționarea, cu amendă, a celor șapte posturi TV, unele dintre acestea fiind sancționate de mai multe ori.

În concret, modalitatea de lucru în cazul acestor sesizări false era bine pusă la punct, iar pentru a se crea aparența de legalitate în privința acestor sesizări, parte dintre ele au fost lucrate într-un fișier „word” care păstra coordonatele formularului de sesizare on line, existent pe site-ul CNA (formularul on-line de sesizare - http://www.cna.ro/Formular-de-sesizare-Radio-TV.html).

Pornind de la un asemenea formular, angajați ai CNA fie au completat respectivele sesizări cu date nereale, la instigarea suspectei Laura Georgescu, fie au participat indirect, înregistrând o dată calendaristică modificată, nereală sau au permis ca sesizările să fie realizate de pe calculatoarele lor.

Trebuie subliniat că, după redactare, aceste sesizări cu date nereale erau printate și înregistrate ca și cum ar fi fost preluate de pe mail-ul instituției, deși acestea, în mod evident nu erau transmise pe mail, însă reprezenta modalitatea prin care Laura Georgescu păstra aparența de legalitate a acestor sesizări.

În cazul sesizărilor identificate cu privire la cele 7 posturi TV, s-au inserat date nereale referitoare la identitatea persoanei care face sesizarea (nume, prenume, adresă de domiciliu, date de contact, etc.), sau chiar cu privire la momentul sesizării.

În conținutul unei astfel de sesizări, au fost inserate abaterile despre care suspecta Laura Georgescu a considerat că ar fi suficiente ca să ducă la sancționarea respectivului post, chiar dacă, în unele situații, faptele erau mai vechi și erau prescriptibile (se aplică termenul general de prescripție în materie contravențională – 6 luni).

Un alt aspect rezultat în timpul urmăririi penale este acela că, în cazul unora dintre aceste sesizări false, momentul conceperii lor și al înregistrării este anterior derulării efective a programului în legătură cu care se reclamă abaterea de la legea audiovizualului. În aceste condiții, este evident că se urmărea grila, se stabilea care program ar putea fi sancționabil și se proceda la redactarea sesizării, însă din neglijență, nu se modifica ora și rămânea menționată ora redactării care, așa cum s-a precizat, era anterioară difuzării respectivului program.

În cazul unuia dintre posturile tv sancționate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenței, în cursul anului 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, la dosarul constituit pentru prelungirea licenței, din dispoziția suspectei Laura Georgescu, au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment și care deja fuseseră soluționate prin sancționarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni. În tot acest timp, în spațiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licență, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia.

Urmare a sancționării repetate și a neprelungirii licenței, în condițiile prezentate anterior, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate, cu peste 600.000 lei.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane, angajați în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, în legătură cu întocmirea documentelor false sus menționate.

Suspectei Georgescu Laura - Corina i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Procurorii DNA fac cercetări din 2014 într-un dosar privind intervenţii pentru licenţa Giga TV, în care sunt urmăriţi penal preşedintele CNA, Laura Georgescu, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, primarul suspendat din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi Narcisa Iorga, fost membru CNA.

Anchetatorii au reunit la dosarul privind licenţa Giga TV, televiziune care era controlată de Gheorghe Ştefan la data faptelor, un alt dosar în care sunt vizate fapte de corupţie comise la nivelul CNA. Astfel, Laura Georgescu este vizată şi pentru primirea unor laptopuri de la persoane pe care le-ar fi favorizat.

Dosarul a fost deschis după ce au fost semnalate posibile fapte de corupţie şi asimilate celor de corupţie în care ar fi implicaţi funcţionari ai statului, de la nivelul autorităţilor centrale de reglementare în domeniul audiovizualului, „acţiunile acestora deservind interesele personale şi de afaceri, obiectivul fiind continuarea emiterii unor posturi de televiziune, deşi acestea nu îndeplinesc criteriile cerute de lege”, potrivit DNA.